Programele de televiziune de tip videotext nu intră sub incidenţa licenţei audiovizuale, pentru că aceasta presupune un serviciu de programe, pe cnd videotextul include doar mesaje scrise sau imagine. Aceasta este concluzia la care au ajuns membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului, n şedinţa de pe 16 aprilie, n urma unei discuţii cu privire la legalitatea programelor de videotext.

Discuţia a plecat de la o monitorizare a posturilor de tip videotext, realizată de CNA, n urma căreia a rezultat că aceste servicii nu respectă o serie de prevederi care se aplică posturilor TV, cum ar fi limitarea publicităţii la 12 minute pe oră.

După ce au discutat dacă este sau nu cazul să sancţioneze aceste servicii, membrii CNA au ajuns la concluzia că aceste servicii nu sunt, de fapt, reglementate n lege şi că ele nu ar trebui supravegheate de CNA.

"Serviciul acesta nu este legal. Era legal pe vechea lege, unde se numea licenţă de tip C. Dar acum nu mai există n lege", a spus Radu Teodore, membru CNA.

De asemenea, vicepreşedintele Consiliului, Attila Gasparik, a spus că, n cazul n care se va lua n discuţie legalitatea videotextului, ar trebui să se discute şi despre teletext, care nu este reglementat nicăieri n lege.

n cele din urmă, CNA a decis să discute despre această problemă ntr-o ntlnire ulterioară cu reprezentanţii Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu (ACC) şi cei ai Asociaţiei Romne de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA).

De asemenea, n cadrul ntlnirii se va discuta şi despre localism, preşedintele Ralu Filip fiind nemulţumit de faptul că foarte multe posturi locale ncep să retransmită programele de la Bucureşti n defavoarea producţiei proprii.

Membrii CNA l-au desemnat pe Radu Teodorel să se ocupe de ntlnirea cu cabliştii şi cu televiziunile.

n prezent, n Romnia emit n jur de 350 de reţele de videotext, din care aproximativ 10% au şi programe audiovizuale.