Patronii farselor
Maria Andries

Dragomir admite că trecerea de la 16 la 18 echipe a fost o greşeală. Din care s-au ramificat alte greşeli: aglomerarea programului şi īnmulţirea blaturilor. Tot o greşeală a fost şi numirea altui şef la CCA. Tot o greşeală şi acoperirea golăniilor lui Mutu şi compania. O greşeală - aducerea şi menţinerea lui Piţurcă la “naţională”. Pe cine sīnt īn stare să mai bat㠓tricolorii” īn afară de chelneri şi albanezi? Trebuie să mai ratăm o calificare ca să aflăm?

Greşit este modul dubios īn care se acordă licenţele. O infracţiune - transferurile pe bani negri. O greşeală - mutarea “naţionalei” la Constanţa. O greşeală - refuzul de a aduce arbitrii străini. Sandu s-a opus şi dreptul său de veto a contat mai mult decīt dreptul echipelor romāneşti la arbitraje oneste. Mutare proastă după mutare proastă. Şi nici o scuză, nici o jenă. Doar ţapi ispăşitori de ocazie.

După ultimul scandal de la CCA, şeful LPF “i-ar da afară pe toţi arbitrii, numai pe şeful lor nu”. Un gest demagogic, printre atītea altele. Ca angajarea lupilor tineri īn FRF. Dragomir şi Sandu iau măsuri numai la microfon. Reacţiile lor sīnt īntīrziate şi fără efect. Sau cu efecte nocive. Daunele le plătesc cluburile, jucătorii, suporterii, antrenorii, televiziunile, sponsorii, toată lumea, numai capii răutăţilor - nu. Pīnă acum aşa a fost. Dar e greu de crezut că cei mari, care bagă bani, nu-şi vor proteja la un moment dat afacerile de prăpădul federal şi lepefist.

La urma urmei, Sandu şi Dragomir sīnt doi preşedinţi de CAP care conduc o companie IT. N-au nici mentalitatea, nici pregătirea potrivite. Şi n-au nici capacitatea de a se adapta la contextul capitalist al fotbalului. Nu sīnt manageri, ci factori de risc pentru investitorii din fotbal. Tot ce ating cei doi se transformă īn impostură şi faliment. Īn minciună funcţionărească. Īn farsă legiferată. Īn industrie a binelui egoist şi a răului colectivist.

Īn aburul profeţiilor, sub crusta jovială, onorabilă, pe care ne-o bagă sub ochi Sandu şi Dragomir, dospesc mizeriile strīnse īn 16 ani de domnie. Cum ar trebui să arate fotbalul romānesc ca să fie apărat de conducătorii lui? Ca o terasă? Ca un grătar? Ca o firmă de turism? Ca un minibar?

“Cīnd au aflat că pot cīştiga şapte milioane de euro a dat boala-n ei şi nu vor să piardă, şi de aici pleacă totul”, spune şeful Ligii. Nu, nu de aici pleacă totul, ci de la pierderile suferite de la o schimbarea la alta, de la milioanele pierdute pe drum, din cauza minţilor īnguste de la LPF şi FRF. La un moment dat, nota de plată va depăşi răbdarea şefilor de cluburi. Dar cīnd?