Cel mai de succes manager de televiziune de pe Dâmboviţa a fost promovat anul acesta director regional al CME pentru Republica Cehă, Slovacia şi România şi a fost numit director executiv în CET 21, compania care deţine licenţele de televiziune CME din Cehia, potrivit săptămânalului Capital.

Adrian Sârbu conduce Pro TV de la înfiinţare, însă funcţionează în prezent ca director general al operaţiunilor Central European Media Enterprises (CME) în România printr-un contract semnat la 1 martie 2003. Sârbu a fost confirmat oficial în poziţia de director în Cehia la 1 august 2006, primind o scrisoare conţinând o serie de criterii de performanţă pe care trebuie să le realizeze la Praga.

Cum era de aşteptat, în scrisoarea de confirmare există un paragraf care stabileşte că documentul şi condiţiile financiare sunt confidenţiale, nici CME nici Sârbu urmând să nu facă anunţuri publice legate de conţinutul contractului. Acesta a fost însă publicat în ultimul raport financiar al CME, deoarece compania este listată la bursă.

Deşi nu este una dintre cele mai mari “afaceri” pe care Sârbu le face cu americanii, acesta va deţine funcţia de execuţie în CET 21 până la 31 decembrie 2007 pentru un salariu de bază anual de 500.000 de dolari.

În plus, Sârbu va primi un bonus în măsura în care va atinge criteriile de performanţă pentru operaţiunile din Cehia şi Slovacia, pentru anii 2006 şi 2007. În cazul în care indicele EBITDA combinat al acestor operaţiuni pentru perioada de doi ani aferentă contractului va fi de cel puţin 273,3 milioane de dolari, Adrian Sârbu va primi un bonus de 1 milion de dolari. După rezultatele pe primul semestru 2006, cu EBITDA de aproape 50 de milioane, Sârbu mai are de “produs” încă 220 de milioane. Pentru tot ce va depăşi 273,3 milioane de dolari, Sârbu va primi un bonus egal cu 10% din sumele suplimentare vărsate în visteria americanilor.

Există şi o limită: oricât de mult vor încasa televiziunile americanilor din Cehia şi Slovacia, bonusul nu va depăşi totuşi un maxim de 5 milioane de dolari.

Afacerile americanilor cu Adrian Sârbu au fost caracterizate în ultimii ani de o serie de crize determinate în bună parte de relaţiile preferenţiale pe care le-a avut dintotdeauna Pro TV-ul condus de directorul general Adrian Sârbu cu firmele furnizoare de servicii, controlate tot de... Adrian Sârbu. Mult mai profitabil decât actualul directorat, după retragerea partenerului tradiţional Ion Ţiriac din Media Pro, Sârbu a început să vând “cu ţârâita” acţiunile sale, americanilor, începând cu anul 2004.

Coincidenţă sau nu, în acelaşi an au apărut în rapoartele companiei americane şi primele elemente de critică la adresa directorului general, din cauza sumelor uriaşe pe care companiile sale le încasau, practic fără concurenţă pe piaţa producţiei locale de televiziune sau a serviciilor administrative.

Perioada de aur şi la prorpiu, dar şi la figurat, a “colaborării” dintre Sarbu şi americani s-a derulat între anii 1997 şi 2001, când “tranzacţiile cu terţi” erau aprobate de acţionarii Pro TV... verbal. După 2002 au fost înregistrate documente formale, scrise, şi contractele cu terţi au putut fi controlate de americani mai uşor.

Rapoartele americanilor nu au acuzat deschis practica, dar au arătat în 2005 că Sarbu, are “interese de afaceri extinse în România, şi în particular în sectorul media”. Astfel, companii legate de sau în conexiune cu Sarbu au fost adesea singurele furnizoare de servicii pentru Media Pro International. Numai în 2002 şi 2003, afacerile companiilor lui Sârbu cu Media Pro totalizau peste 10 milioane de dolari, în servicii administrative şi de producţie!

Una dintre cele mai profitabile etape ale relaţiei dintre Sârbu şi CME s-a consumat mai recent, în februarie 2006, când CME a achiziţionat încă 5% din PRO TV, Media PRO şi Media Vision, pentru suma de 27,2 milioane de dolari.

Conform înţelegerii din iulie 2004, Adrian Sârbu are dreptul să vândă cele zece procente pe care le mai deţine în PRO TV şi Media Pro International, companiei americane, la un preţ ce va fi determinat de o expertiză independentă, cu un preţ nu mai mic însă de 1,45 milioane de dolari pentru fiecare procent.

Trăgând linia, Sârbu are de ce să fie mulţumit şi când se gândeşte la trecut, dar şi privind în faţă, la ce-l aşteaptă.