Televiziunile care vand publicitate pe piata din Romania au incasat anul trecut, net, o suma estimata la 170 de milioane de euro. Independent de acest venit, peste 100 de milioane de dolari au fost incasate din cablu, direct de la abonati. Aceste venituri sunt mai putin cunoscute.

Capital estimeaza ca televiziunile care se distribuie prin cablu in pachetele de baza si care practica tarife cuprinse intre cativa centi si un sfert de dolar ajung sa incaseze un total de aproximativ 110 milioane de dolari anual. Estimarea s-a bazat pe o evaluare a costurilor raportate de diversi operatori de cablu pentru un numar de aproximativ 20 de programe cu plata din pachetele de baza si tinand cont de faptul ca, pe 60% din piata de cablu, formata din cei doi mari UPC / Astral si RCS & RDS, se cumpara cam tot ce se poate. A reiesit astfel ca cei doi mari platesc in jur de 90 de milioane de dolari anual pentru programele pe care le difuzeaza.

Din punctul de vedere al unui cablist mic, cu cat mai putine programe platite, cu atat mai bine. Retelele rurale au, de regula, doar cinci-sase programe platite; de cele mai multe ori, cele doua programe din nisa documentarelor: Discovery si National Geographic, programul de muzica MTV si programele pentru copii Cartoon, Jetix sau Minimax. De asemenea, programele de stiri CNN sau Euronews. In acest caz, nota de plata abia daca depaseste un dolar. De aici vin restul de aproximativ 20 de milioane de dolari ce se strang de pe piata operatorilor de cablu medii si mici. Atat programatorii, cat si cei doi mari din cablu se feresc sa dea detalii legate de costul programelor. Informatiile sunt considerate secrete comerciale si sunt pazite cu sfintenie. La nivelul companiilor mai mici, se acumuleaza insa frustrari nascute de impresia ca aceeasi marfa se vinde la preturi diferite pentru diferitii actori. In principal, din cauza reducerilor de volum, care sunt practicate de catre aproape toti reprezentantii programelor de televiziune.

Dar care sunt asteptarile si care sunt dificultatile de pe piata de distributie a programelor de televiziune?

Adrian Ilie, reprezentant Eurosport, spune ca preturile au crescut progresiv de-a lungul anilor. Unii distribuitori prefera sa tina tarifele ascunse de ochii publicului larg, pentru ca au putut astfel sa “insele”, intr-un anumit sens, anumite retele si sa incheie contracte mai avantajoase, pe bani mai multi. Programele cresc tarifele cu un punct-doua pe an, dar firmele de cablu speculeaza diferentele de curs valutar si reusesc sa anuleze cresterile si sa faca economii importante. “Sa zicem ca o firma de talia UPC poate ca face plati de jumatate de milion pe luna, la toate programele, si daca ai cumparat dolarul cu 10% mai ieftin, si faci asta de doua ori pe an, iti apare un profit de 200.000 de dolari numai din speculatii financiare”, a spus Adrian Ilie.

Intre programele din pachetul de baza, cel mai scump este Eurosport. “Digineturile” - cele trei programe Discovery - sunt cele mai scumpe in pachetele suplimentare, iar in pay-tv, cel mai scump este HBO.

Din perspectiva unui mare operator, programele nou-venite pe piata sunt cele mai flexibile la intrarea in distributie, in vreme ce negocierile cu programele paneuropene dureaza cel mai mult, deoarece lantul de aprobari este foarte lung.

Critica pe care o fac cel mai des detinatorii de programe transportatorilor prin cablu este: “Cum adica nu mai aveti loc pe cablu?” Desi nu este o regula ferma, contractele se fac, in general, pe perioade lungi, de trei-cinci ani. Au existat si intelegeri pentru perioade de la cateva luni pana la un an.

Costul cu programarea evolueaza de-a lungul anilor, cel mai mare operator, UPC, indicand faptul ca a platit anual cu 10-20% mai mult.

Distributia pay-tv contine prevederi specifice care se refera la garantiile asupra continutului – este vorba, in principal, de prevederi care obliga canalul sa isi pastreze specificul si continutul de baza (key-content) pe toata perioada contractului, dar si de prevederi legate de protejarea continutului impotriva pirateriei.
Firmele de cablu fac speculatii financiare

“Sa zicem ca o firma de talia UPC poate ca face plati de jumatate de milion pe luna, la toate programele, si daca ai cumparat dolarul cu 10% mai ieftin, si faci asta de doua ori pe an, iti apare un profit de 200.000 de dolari.”

Adrian Ilie – reprezentant Eurosport
Veniturile din programe pentru adulti

Programele erotice si cele porno sunt printre cele mai scumpe, fiind distribuite insa in extrabaza (cu exceptia unor “accidente”, cand scapa in baza si fara codare, fiind sanctionate destul de drastic de CNA).

Hustler TV si Blue Hustler au inlocuit prin rebranding, in noiembrie 2005, Private Gold si Private Blue. Cele doua programe erau intrate pe piata din Romania din 2000, pe reteua UPC, si din 2001, in reteaua Astral.

Blue Hustler - cu continut erotic moderat, avea in primavara aproximativ 25.000 de abonati, iar Hustler TV - cu continut explicit pentru adulti – avea 60.000 de abonati in retelele de cablu si DTH, cu exceptia UPC.

Costul de distributie pentru cele doua programe a fost raportat in piata la 20-25 centi pentru fiecare. La acest nivel, incasarile nu puteau fi mai mari de 6.000 de dolari pe luna pentru primul si 15.000 de dolari pe luna pentru cel de-al doilea.