[email protected] 19 12 – 18 mai 2006

Grupaj de referinţe cinematografice realizat de Alin Cristea


Filmele săptămînii

Moarte la Veneţia
Ocolul Pămîntului în 80 de zile
Warm Springs
Tootsie
Furnicutze
Marile manevre
Contact
Casa spiritelor
Gol puşcă
Timpul dansului
Vertigo
Peştele cel mare
Glory
Pepe şi Fifi
Obsesia


Vineri – 12 mai, PRO Cinema, 10.35
Moarte la Veneţia / Morte a Venezia – BAFTA (Oscarul britanic)
Dramă, Franţa-Italia, 1971
Regia: Luchino Visconti – David di Donatello (Oscarul italian)
Cu: Dick Bogarde

5 premii BAFTA

“Ecranizare după nuvela lui Thomas Mann. Într-o Veneţie infestată de holeră, compozitorul Gustav von Aschenbach este fascinat de frumuseţea adolescentină a tînărului Tadzio, care devine mai puţin obiectul unei atracţii senzuale, cît simbol al perfecţiunii estetice şi morale, al frumuseţii clasice la care artistul a aspirat întotdeauna şi al tinereţii pe care el a pierdut-o. Astfel, filmul se constituie într-o ‘descriere a vieţii trecute şi regăsite cu o stranie intensitate, totodată contemplativă şi dureroasă, o căutare proustiană a timpului pierdut’ (Alberto Moravia).” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Mi-am luat o aparentă libertate faţă de modelul literar, dar numai pentru a fi şi mai credincios lui Mann. În nuvelă, Aschenbach e scriitor, dar foarte greu de redat pe ecran problemele şi psihologia unui scriitor. Aşa că am făcut din el un compozitor şi mi-am ales un model real: Gustav Mahler.” (Luchino Visconti) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Atingînd cu Moarte la Veneţia o culme a contemplaţiei, detaşată de tot ce nu e durere, Visconti a construit un splendid mausoleu solitudinii sale, urmărită cu o implacabilă semeţie şi uneori cu momente exterioare de plictis şi de slăbiciune. Cu greu dincolo de Moarte la Veneţia, deoarece perfecţiunea rareori se repetă.” (Valerio Zurlini) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Imaginea unei legende în descompunere, aşa cum a descris-o Thomas Mann, muzica pătrunzătoare a lui Mahler, melancolia lui Bogarde, totul justifică Palme d’Or cu care a fost onorat un cineast a cărui înrudire de spirit cu Mann e evidentă. Visconti ar fi vrut să ecranizeze şi ‘Muntele vrăjit’! Nu i-a fost sortit.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 12 mai, PRO Cinema, 16.00
Sîmbătă – 13 mai, PRO Cinema, 12.45
Ocolul Pămîntului în 80 de zile / Around the World in 80 Days – Oscar, nom. Globul de Aur
Film de aventuri, SUA-Anglia, 1956
Regia: Michael Anderson – nom. Oscar şi nom. Globul de Aur
Cu: David Niven

5 premii Oscar [7]
1 premiu Globul de Aur [3]

“Amplă frescă turistică, unind ostentaţia pitorescului şi monumentalului cu ironia fină şi curiozitatea experimentului. Judecat ca un compromis între rentabilitate şi scrupulul spectatorului de artă, filmul e demn de respect, dar lista interminabilă de 44 de nume răsunătoare, ‘casting’ menit să epateze, îţi lasă, în final, senzaţia unui apel de catalog monoton, într-o clasă somnolentă în care toată lumea ştie că n-are altceva de făcut decît să răspundă: ‘Prezent!’ şi să adoarmă din nou.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 12 mai, HBO, 19.00
Warm Springs
Dramă, SUA, 2005
Regia: Joseph Sargent
Cu: Kenneth Branagh

“O perspectivă asupra perioadei pre-prezidenţiale a lui Franklin D. Roosevelt, cuprinzînd momentul în care e diagnosticat cu poliomelită, la un an după ce îl susţine fără succes pe candidatul James Cox la alegerile prezidenţiale, reabilitarea sa din Warm Spring şi nominalizarea pe care el o face în favoarea lui Al Smith, ce va deveni candidatul din partea partidului democrat la prezidenţialele din 1928.” (www.port.ro)

Vineri – 12 mai, PRO Cinema, 22.05
Tootsie – nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Comedie, SUA, 1982
Regia: Sydney Pollack – nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Cu:
Dustin Hoffman – BAFTA, Globul de aur, nom. Oscar
Jessica Lange – Oscar şi Globul de Aur pt. rol secundar

1 premiu Oscar [10]
3 premii Globul de Aur [5]
1 premiu BAFTA

“Hoffman îl joacă pe Michael, care o joacă pe Dorothy, care, în ultimă instanţă, o va juca pe infirmiera Emmily! Nu cred că există demers mai încîlcit în istoria actoriei cinematografice şi, totuşi, Hoffman susţine acest dublu travesti mai bine de jumătate de film. Actorul ratat şi nedreptăţit, feminista băţoasă cu gulere închise pe beregată, teribila soră-şefă, cruciatul adevărului în artă, sînt caractere diverse întrepătrunse în jocul actorului, punct de plecare şi ţintă a întregului film.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“Tootsie este mai mult decît o comedie cu travestiţi, este un film despre actori şi lumea lor. O lume în care orice metamorfoză e posibilă, o lume a insecurităţii materiale, a instabilităţii unui statut ce părea cucerit (celebra aserţiune: orice actor valorează cît ultimul său rol), o lume a creaţiei dependente de o altă voinţă creatoare – regizorul (supus la rîndul lui aceleiaşi reguli: orice regizor valorează cît ultimul său film).” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Sîmbătă – 13 mai, PRO TV, 06.30
Furnicutze / Antz
Film de animaţie, SUA, 1998
Voci: Woody Allen, Sharon Stone, Sylvester Stallone, Gene Hackman

Z-4195 este o simplă furnicuţă muncitoare printre celelalte un miliard cît numără colonia sa. Dar frămîntat de cîteva gînduri, la care se adaugă afecţiunea pentru prinţesă, într-o comunitate disciplinată condusă tot mai tiranic de generalul Mandibulă, Z-4195 devine peste noapte erou, în fruntea unei adevărate revoluţii împotriva uniformităţii şi conformismului.

Sîmbătă – 13 mai, TVR Cultural, 23.00
Marile manevre / Les grand manoeuvres
Dramă, Franţa-Italia, 1955
Regia: René Clair – Premiul Louis-Delluc
Cu:
Michele Morgan
Gérard Philippe
Brigitte Bardot

“Filmul reia tema eternului Don Juan în ambianţa unui orăşel de provincie la începutul secolului, un Don Juan care trece pe nesimţite de la joc la sinceritate, de la aventură la dragoste şi care este gata să-şi plătească păcatele trecutului.” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Tonul persiflant-ironic, dar şi tandru-dureros marchează infiltrarea dramei în comedia lui René Clair.” (Jean Mitry) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Această variaţiune pe tema lui Don Juan serveşte ca pretext pentru o fermecătoare acuarelă de ‘Belle Époque’, cu baluri, aventuri galante şi drame de alcov.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Duminică – 14 mai, PRO Cinema, 16.00
Luni – 15 mai, PRO Cinema, 10.15
Contact
Film SF, SUA, 1997
Regia: Robert Zemeckis
Cu: Jodie Foster – nom. Globul de Aur

“Ca discipol al lui Steven Spielberg, Robert Zemeckis s-a simţit, se pare, dator, cu o ‘întîlnire de gradul trei’. Ecranizare a romanului, devenit best-seller, al lui Carl Sagan, şi dedicat memoriei savantului dedat plăcerilor beletristicii, filmul ‘Contact’ reia tema, veche de-acum, încercînd o nouă variaţiune. Şi reuşeşte chiar mai mult decît atît: o schimbare de perspectivă şi de limbaj. Miza emoţionalităţii din filmul lui Spielberg este dublată prin conceptualizarea poveştii: spre deosebire de maestru, Zemeckis trece de la retorica sentimentelor la retorica principiilor. Mai exact spus (căci ‘trecerea’ nu e, din fericire, desăvîrşită), îi dă celei dintîi osatura celei din urmă. Discursul cinematografic devine complex şi seducător: paradoxul ştiinţific dezghioacă nelinişti filosofico-religioase, descrierea evenimentului inserează accente etice, sociale şi politice. Şi, surprinzător, accelerarea bătăilor inimii se produce în contextul unei demonstraţii inteligente cu privire la punctul de contact dintre experienţa ştiinţifică şi cea religioasă. Căci întîlnirea civilizaţiilor se dovedeşte, se vrea, a fi (şi) un pretext pentru pledoaria reconectării cu noi înşine.” (Mihai Ignat) (Dilema, nr. 263)

“Deşi cu abilă surdină, critica social-moral-politică face din filmul lui Zemeckis o posibilă mărturie despre civilizaţia coruptă a anului 2000.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“În ciuda unui story naiv-didactic şi a legăturilor neverosimile între anumite acţiuni, filmul lui Zemeckis este – totuşi – cel mai incitant thriller SF de la Întîlniri de gradul III încoace… […] După ce s-a jucat în toate felurile cu tot soiul de extratereştri lipicioşi făcuţi din latex, Hollywoodul s-a încumetat, iată, la o poveste ‘adultă’ (inspirată de acel ‘vrăjitor din Orizont’ care a fost Carl Sagan) ce foloseşte SF-ul ca mijloc de a investiga spiritualitatea lumii de azi şi limitele cunoştinţelor noastre empirice. Cu o Jodie Foster de o sinceritate emoţionantă, în chip de contrapunct uman la ipotezele tehnologice, filmul atinge uneori acel grad de ‘suspans meditativ’ rareori de găsit printre producţiile recente.” (Alex. Leo Şerban) (Pro Cinema, nr. 29)

“Specializată în personaje voluntare, obstinate şi neînfricate, Jodie Foster are aici un rol ingrat şi greu de jucat pentru că trebuie să se arate emoţionată în faţa unor aparate, exaltată de nişte idei şi fascinată de fantome. […] E antipatică şi neconvingătoare.” (Cristina Corciovescu) (Pro Cinema, nr. 29)

“Contact, bazat pe romanul omonim al lui Carl Sagan, e o tipică mostră de speculative fiction. Tot ce ţine de SF în acest film e contrar canonului hollywoodian. Astfel, extratereştii ostili (v. ID4, Atacul marţienilor sau Alien) sînt înlocuiţi aici de făpturi paşnice şi generoase. Prezenţa lor e doar virtuală, iniţial sub forma unui şir de biţi venind din spaţiu, iar în final proiecţie exterioară a psihicului eroinei (ca în Solaris). Impresionantelor, imaginarelor şi implauzibilelor nave spaţiale împănate cu luminiţe le iau locul monitoarelor, un amurg în deşert, imensitatea dureros de reală a radiotelescopului din Arecibo. Unor conveniente convorbiri interspecii în engleză, Contact le contrapune, pe parcursul unei treimi de film, procesul laborios de descifrare a mesajului din Vega. Şi, în sfîrşit, măcar de data asta, efectele speciale servesc de minune povestea, încetînd să mai fie doar scop în sine.” (Cristian Lăzărescu) (Pro Cinema, nr. 29)

“Filme precum Contact mă ajută să explic de ce filme precum Ziua independenţei îmi provoacă insatisfacţie.” (Roger Ebert) (Roger Ebert’s Movie Yearbook 2000)

Duminică – 14 mai, TVR 1, 00.10
Casa spiritelor / The House of the Spirits
Dramă, Germania–Danemarca–Portugalia–SUA, 1993
Regia: Bille August
Cu:
Meryl Streep
Glenn Close
Jeremy Irons
Antonio Banderas
Winona Ryder
Vanessa Redgrave

“Destinul unei puternice familii chiliene de-a lungul a trei generaţii, din anii ’20 pînă la Pinochet, preluat dintr-un roman baroc şi pasional al Isabellei Allende, nepoata preşedintelui. Regizorul se estompează smerit în faţa subiectului şi personajelor pe care le serveşte cu un retorism desuet. Cu toate calităţile ei plastice, fresca e amplă dar tezistă, iar ‘materialismul istoric’ accentuat nu aderă la bizareria paranormalului spiritist.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Luni – 15 mai, HBO, 20.00
Gol puşcă / The Full Monty – Best European Film, nom. Oscar şi nom. Globul de Aur, nom. César
Comedie, Marea Britanie, 1998
Regia: Peter Cattaneo – nom. Oscar
Cu Robert Carlyle

1 premiu Oscar [4]

“Pentru a ieşi din mizerie, o bandă de tineri şomeri montează un spectacol de strip-tease masculin. Sub pretextul schemei drumului spre succes, comedie socială pe muchie de cuţit, simpatică, dar cu scrîşniri din dinţi, despre disoluţia morală în contextul decăderii unei citadele a oţelului din care mai rezistă doar fanfara uzinei. Un umor macabru despre şomeri disperaţi cu oarecare decalaj între amărăciunea secvenţelor şi ineficienţa regiei în zugrăvirea scenelor dansante.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Marţi – 16 mai, TVR Cultural, 18.30
Timpul dansului / Swing Time
Film muzical, SUA, 1936
Regia: George Stevens
Cu:
Fred Astaire
Ginger Rogers

1 premiu Oscar [2]

“Efectele de scenă care taie respiraţia, mari ansambluri şi duetul Ginger-Fred captează privirea. Superbe cîntece de Jerome Kern şi Dorothy Fileds ca ‘The Way You Look Tonight’.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Marţi – 16 mai, Naţional TV, 00.00
Vertigo
Thriller, SUA, 1958
Regia: Alfred Hitchcock
Cu:
James Stewart
Kim Novak

[2] nom. Oscar

“Angajat să supravegheze o femeie cu tendinţe sinucugaşe, un poliţist pensionat din cauza fobiei de înălţime eşuează ruşinos: edşi îndrăgostit de ea, nu-i poate preveni sinuciderea. După un timp, el întîlneşte o tînără care seamănă izbitor cu prima iubire. Genericul lui Saul Bass, cu mişcarea sa helicoidală, devine semnificaţie emblematică pentru un film al vertijului şi incertitudinilor.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Miercuri – 17 mai, HBO, 21.50
Joi – 18 mai, HBO, 10.20
Peştele cel mare / Big Fish – nom. Globul de Aur
Fantezie, SUA, 2003
Regia: Tim Burton
Cu:
Ewan McGregor
Albert Finney – nom. Globul de Aur pt. rol secundar

[1] nom. Oscar
[4] nom. Globul de Aur

“Filmul lui Burton [Peştele cel mare] e magnific, aproape suprarealist, din punct de vedere vizual, dar mult mai ‘zaharisit’ decît producţiile sale anterioare. E clar că filmul are drept public ţintă întreg familionul şi vrea să fie agreabil mai mult decît original. Spre deosebire de Edward Scissirhands [Edward Mîini-de-Foarfece], nu simţi niciodată că personajul e în pericol sau că nu va reuşi să facă ce îşi propune. Filmul nu depăşeşte statutul de basm ceva mai rafinat decît din punct de vedere vizual. Şi tocmai aici e hiba, pentru că pentru publicul de multiplex va părea exagerat, iar pentru cinefili, exagerat de – vorba unui american – ‘decafeinizat’. Jos pălăria însă pentru actori, lungmetrajul beneficiind de distribuţie de nume mari, la cei doi thespieni protagonişti adăugîndu-se Jessica Lange, Marillon Cottilard, Canny De Vito, Helena Bonham-Carter.” (Alexandra Olivotto) (România literară, Nr. 16, 27 aprilie – 3 mai 2005)

Miercuri – 17 mai, PRO Cinema, 22.00
Glory – nom. Globul de Aur
Dramă, SUA, 1989
Regia: Edward Zwick
Cu:
Matthew Broderick
Denzel Washington – Oscar şi Globul de Aur pt. rol secundar
Morgan Freeman

2 premii Oscar [5]
1 premiu Globul de Aur [5]

“Acţiunea se concentrează asupra regimentului 54 al infanteriei Massachusetts, prima unitate de trupe de culoare pe care Uniunea a inclus-o în luptă, care a luptat sub comanda Col. Robert Shaw. Shaw (interpretat de Matthew Boderick), fiul unui aboliţionist, este rănit şi lăsat la vatră. Se oferă voluntar să comande primul regiment de negri, împotriva trupelor Confederatiei. Regimentul format din negri eliberaţi sau sclavi fugari, mare parte din ei desculţi, îl urmează fără remuşcări, cu speranţa de a deveni ‘soldaţi adevăraţi’. Victimele unui tratament infernal, ei nu suportă numai antrenamentele istovitoare la care sunt supuşi de Mulcahy (Finn), un sergent brutal de naţionalitate irlandeză, ci şi rasismul pe care ofiţerii albi nu-l pot masca. Negrilor li se refuză echipamentul şi li se pun în mîini numai arme, fiind consideraţi ‘copii de maimuţă’, carne de tun. Contribuţia soldaţilor de culoare a fost recunoscută în cele din urmă de istorici, fiind apreciată la adevărata sa valoare. Un film impresionant despre sacrificiu şi luptă, rasism şi umanitate, milă şi cruzime.” (www.port.ro)

Joi – 18 mai, TVR Cultural, 19.45
Pepe şi Fifi
Dramă, România, 1994
Regia: Dan Piţa
Cu Irina Movilă, Mihai Călin

“Ajuns la Montreal, filmul Pepe & Fifi a prilejuit felurite opinii în presa festivalului: s-a scris despre Dan Piţa că este ‘un geniu al sumbrului’, că excelează în ‘secvenţele cu case dărăpănate, cu cerşetori mărunţi drogaţi cu aurolac, cu beţivi furibunzi perorînd profeţii biblice’, că regizorul ‘descrie prin intermediul unor personaje marginale un tablou decadent al României moderne’, iar în ‘Le Journal de Montreal’ se spune răspicat: ‘Dură, dură viaţa în România! Priviţi cum Pepe şi Fifi, cei doi eroi ai ultimului film realizat de Dan Piţa, se chinuie să-şi afle o cale într-o ţară la fel de chinuită’. (Istoria filmului românesc 1897-2000)

“Personaje-fantoşă cu o psihologie rudimentară, o retorică a străzii cu lungi tirade verbios-teziste, aforisme ca ‘Bună ziua, cetăţeni ai României capitaliste înfloritoare!’ sau ‘Omenirea-i balegă, iar oamenii, viermi pe ea!’, o frumoasă colecţie de clişee contemporane strînse din presa de scandal, măscări fără duh – şi filmul ‘patrimonial’ românesc de la mijlocul ultimului deceniu al mileniului a fost gata de proiecţie!” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Joi – 18 mai, PRO Cinema, 22.00
Obsesia / Heat
Film poliţist, SUA, 1995
Regia: Michael Mann
Cu Al Pacino, Robert De Niro

“Un superpoliţist împotriva unui superinfractor! Film-total, de psihologii polifonice, de vieţi paralele urmărite simultan. Pînă şi interpreţii rolurilor episodice, vreo 70, au ce juca! Conceput, însă, ca o saga tragică şi violentă, Obsesia devine prea lung şi obositor, fără să asigure tensiunea permanentă a celor trei ore de proiecţie. Miezul spectacolului e confruntarea Pacino-De Niro care se mai întîlniseră doar în Naşul…” (Dicţionar universal de filme, 2002)


Alte filme

Bătălia de la Alamo / The Alamo (2004), cu Dennis Quaid – Vineri, HBO, 09.55; Marţi, 23.00
“Remake-ul de faţă porneşte şi el pe urmele sodaţilor implicaţi în luptele de frontieră din 1836, între texani şi mexicani. Confruntîndu-se cu greutăţi de nedescris, un grup de oameni obişnuiţi, mai puţini de 200, au crezut în viitorul Texasului şi au apărat fortul Alamo timp de 13 zile, în faţa soldaţilor mexicani conduşi de dictatorul general Antonio Lopez de Santa Anna, guvernatorul Mexicului. Sub comanda a trei bărbaţi - tînărul Lt. Col. William Travis (Patrick Wilson), pasionatul James Browie (Jason Patrick) şi legenda vie David Crockett (Billy Bob Thornton), texanii mai degrabă ar fi murit decît să renunţe la visul de libertate. Sacrificiul lor l-a determinat pe gen. Houston (Dennis Quaid) să lupte în continuare şi să obţină independenţa Texasului.” (www.port.ro)

Visul unei nopţi de vară / A Midsummer Night’s Dream (1999), cu Kevin Kline, Michelle Pfeiffer, Calista Flockhart – Vineri, Antena 1, 13.45
“Povestea e transplantată în Toscana secolului al XIX, fără o funcţionalitate estetică.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Fotograful / The Public Eye (1992), cu Joe Pesci – Vineri, Naţional TV, 22.00
“’Serie neagră’ realizată cu limbaj expresiv şi explorare a psihologiilor.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Colateral / Collateral (2004), cu Tom Cruise – Vineri, HBO, 22.50
“Max (Jamie Foxx) a trăit o viaţă anostă de şofer de taxi timp de 12 ani. Feţele clienţilor s-au perindat prin oglinda retrovizoare cum de altfel i s-au perindat pe sub ochi locurile prin care a umblat. Toate s-au succedat fără să lase amintiri relevante şi s-au uitat ca şi cînd nu ar fi fost. Toate şi totul pînă în această seară. Vincent (Tom Cruise) este un ucigaş plătit. Cînd un cartel de droguri află că se află în situaţia de a fi adus în faţa unui complet de judecată, organizează o operaţiune de identificare şi ucidere a martorilor principali. Ultimul act al operaţiunii se joacă în seara asta. Vincent ajunge în Los Angeles pentru a doborî cinci persoane. El ia un taxi, cel al lui Max şi practic îl blochează şi şoferul devine vulnerabil, devine o persoană aflată în loc nepotrivit la moment nepotrivit. Pe parcursul nopţii, Vincent îl poartă pe Max pe traseul crimelor sale cu Poliţia şi FBI - ul în urma lor. În fuga lor Vincent şi Max ajung să depindă unul de altul într-un mod de neimaginat.” (www.port.ro)

Magnatul (2004), cu Dorel Vişan – Vineri, TVR Cultural, 00.15
“Filmul lui Şerban Marinescu evocă cu pertinenţă şi accente dramatice deosebite o lume mai puţin sondată în filmul românesc, şi anume aceea a celor care fac jocurile la nivel înalt, a politicienilor corupţi, a ‘eminenţelor cenuşii’ care îşi manipulează cu frenezie personajele de prim-plan, a celor care cred că rectitudinea morală ascunde şi caractere de acelaşi calibru. Iniţial abordînd moravurile lumii politice, filmul lui Şerban Marinescu îşi decantează epica pe drama personală a unui ‘magnat’ al presei, Mircea Moraru (jucat de Dorel Vişan, aici la unul dintre cele mai bune roluri dintr-o îndelungată carieră în film), care, aflat sub spectrul unui sfîrşit iminent, îşi reevaluează principii, trăiri, relaţii umane. […] Dincolo de fundalul scenei politice, animat de candidatul la preşedinţie (un Gheorghe Dinică de zile mari, mai autentic în promisiuni decât oricare candidat din realitatea politică a zilei), de Horaţiu Mălăele (o ‘eminenţă cenuşie’ mai abilă decât orice ‘şef de cadre’ de partid), de Valentin Uritescu (un doctor care declanşează cu un diagnostic drama ‘magnatului’), de Răzvan Vasilescu şi Constantin Cotimanis (partenerii ‘magnatului’ gata să-l trădeze pentru sume rezonabile), se desenează momentele de cumpănă ale personajului interpretat de Dorel Vişan, creionat cu o suficientă doză de ambiguitate, cu trăiri intense şi rezolvări lucide.” (Călin Stănculescu) (România Liberă, 16 noiembrie 2004)

Spider (2002), cu Ralph Fiennes – Vineri, TVR 1, 00.20
“Fiennes aduce pe ecran un tip slinos şi bizar iar Cronenberg se vrea kafkian, deşi e doar pauper. Singurul lucru remarcabil este admirabila distribuire a sunetului stereofonic.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Tandreţea cailor sălbatici / Touching Wild Horses (2002), cu Jane Seymour – Sîmbătă, HBO, 10.25
“Rămas orfan, micul Mark Benton îşi regăseşte seninătatea copilăriei alături de Fiona, enigmatica sa mătuşă, care, de 20 de ani, locuieşte pe o insulă din apropierea coastei Noii Scoţii, în vecinătatea unei herghelii de cai sălbatici.” (www.port.ro)

Tex (1982), cu Matt Dillon – Sîmbătă, TVR Cultural, 14.00
“Filmul prezintă procesul de maturizare a doi fraţi adolescenţi, nevoiţi să se descurce singuri după moartea mamei şi plecarea tatălui lor. Pentru cei doi tineri adolescenţa nu e uşoară. Astfel, ei intră în tot felul de încurcături şi au probleme cu prietenii, banii şi sexul. Şi dacă asta nu e de ajuns, nişte furnizori de droguri sînt pe urmele lor. Nominalizare la Globul de Aur.” (PRO TV Magazin)

Adio regelui / Farewell to the King (1989), cu Nick Nolte – Sîmbătă, Naţional TV, 16.00
“Bizară producţie, inspirată de un roman al scriitorului francez de stînga Pierre Schonderfer, subminată de caracterul ostentativ al mesajului ei anticolonial. Nick Nolte are, însă, o apariţie romantică, un fel de arhanghel mătăhălos, cu plete blonde, ultimul rege al populaţiei din Borneo.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Micuţa Sue / Curly Sue (1991), cu James Belushi – Sîmbătă, PRO TV, 16.15
“James Belushi (Only the lonely’) este vedeta acestui film despre aventurile unei fetite de noua ani - Curly Sue, o copila fara parinti, foarte dragalasa, crescuta dupa moartea alor sai de un barbat mai mereu fara un ban in buzunar - Bill Dancer. Drumul copilei si al protectorului ei se intersecteaza la un moment dat cu cel al unei tinere avocate - frumoasa, bogata, dar foarte cinica si rece pe nume Grey Elison, eveniment care le va scimba radical viata tuturor celor trei.” (www.cinemagia.ro)

Oglinda (1993) – partea a II-a, cu Ion Siminie, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Dinică – Sîmbătă, PRO Cinema, 20.00; Duminică, 13.00
“’Restructurare’ a materialului din ‘Ziua Z.’ într-o epocă în care cinematograful lui Nicolaescu n-a mai făcut decît să pervertească politic, în mod sistematic, istoria. Filmul de faţă e un muzeu al figurilor de ceară lipsite de relieful unor credibile procese de conştiinţă, însăilare de tablouri alegorice, ‘cor vorbit’ al lecturii stenogramelor, în ultimă instanţă o eroare estetică. Unica dimensiune psihologică a personajelor e datoria, nu există erou căruia să nu i se înalţe ditirambi, fie el Mihai I sau Hitler, Antonescu sau Friessner. Monarhul aduce, mai degrabă, cu tradiţionala figură a unui tînăr şef revoluţionar care distribuie indicaţii, în vreme ce, în realitate, regele primea, el, sfaturile unui grup de juni politicieni mai versaţi. Singurul personaj credibil e Radof, un Iuliu Maniu cu subtil exerciţiu al ambiguităţii. De-a dreptul şocantă atitudinea autorului faţă de Hitler, de care se apropie cu o nedisimulată simpatie. Pledoaria acestuia pentru toleranţă, împotriva fanatismului, într-un moment istoric în care tribunalele germane măcinau floarea ofiţerimii implicate în atentat, e ridicolă. Accepţiunea rudimentară pe care cineastul o dă autenticităţii istorice – reproducerea de stenograme (care nu dezvăluie ce se află în spatele cuvintelor) şi reconstituirea inutilă, cu actori-fantoşe, a unor documente cinematografice reale (execuţia mareşalului Antonescu, incomparabil mai zguduitoare în original) - proiectează în derizoriu.” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Băieţi şi fete / Boys and Girls (2000) – Sîmbătă, Prima, 20.00
“Comedie romantică în care abundă elementele de pitoresc standard ale genului, ca faimosul tramvai din San Francisco, discotecile, bucătăriile ambulante, pe scurt, spiritul boemei tineretului nonconformist. Numai că tinerii ce o populează sînt, toţi, de o cretinătate implauzibilă.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Asasini / Assassins (1995), cu Sylvester Stallone, Antonio Banderas, Julianne Moore – Sîmbătă, PRO TV, 20.30
“Bună regia, excelent montajul, rmarcabilă interpretarea lui Stallone, dar scenariul, sub limitele decenţei, provoacă plictiseala după primele zece minute.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Nell cea sălbatică / Nell (1994), cu Jodie Foster, Liam Neeson – Sîmbătă, TVR 2, 22.10
“Un Enfant sauvauge realizat după regulile de succes hollywoodian, oscilînd mereu, electic, între reportaj şi film poematic, film de suspans şi comedie dramatică, anchetă şi roman sentimental. Apariţie antologică pentru Foster (care a şi produs filmul), demonstrîndu-şi amploarea registrului într-un personaj plin de caldă umanitate care aduce nostalgia purităţii originare.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Sînge şi vin (1996), cu Jack Nicholson – Sîmbătă, TVR 1, 00.10
“Femeile conduc drama, ele poartă destinul care-i aruncă pe cei trei bărbaţi, fiecare împotriva celorlalţi. Un film crud, violent, oglindind fidel criza morală a societăţii americane.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Războiul domniţelor (1969), cu Ilarion Ciobanu, Amza Pellea – Duminică, B1 TV, 21.30
“Din punct de vedere strict cinematografic, filmul e corect, deşi Căliman Căliman (în ‘Istoria fiilmului românesc’) îi ‘denunţă’ modelul clasic: Serbările galante! Ceea ce… n-ar fi fost rău!” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Juliette şi Juliette (1973), cu Annie Girardot, Marlčne Jobert, Pierre Richard – Duminică, TVR Cultural, 23.00; Luni, 00.00
“O ziaristă de la ‘Curierul inimii’ şi o vînzătoare de magazin, amîndouă şomere, scot revista ‘Femeile furioase’ care devine doctrină politică. O garnitură strălucită de actori pentru o contestare minoră a ‘falocraţiei’.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Aventuri la Marea Neagră (1972), cu Florin Piersic, Corina Chiriac – Luni, B1 TV, 20.00
“Incoerenă şi insipidă încropeală cinematografică, cu firav alibi poliţisto-patriotic, condimentată cu numere estradictice.” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Produsul verde / Soylent Green (1973), cu Charlton Heston – Marţi, Cinemax, 15.20; Joi, TCM, 22.00
“Teribilă anticipare a unei civilizaţii superindustrializate care îmbină ipoteze înfricoşător sugerate, cu secvenţe de tulburătoare măreţie spirituală.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Fanfan La Tulipe (2003), cu Vincent Perez, Penelope Cruz – Marţi, TVR 2, 2003
“Aventurierul şarmant al secolului al XVII-lea, Fanfan cel nestăpînit, alege din nou libertatea – sau aşa crede el. Oricum, decît să suporte jugul amrital, mai bine îşi riscă viaţa în armata lui Ludovic al XIV-lea. Mai ales dacă o are de partea lui pe fiica sergentului, fermecătoarea Adeline, care îl păcăleşte să se înroleze motivîndu-i că numai aşa regele ăi poate da de soţie pe una dintre fiicele sale.” (PRO TV Magazin)

În pat cu duşmanul / Sleeping with the Enemy (1993), cu Julia Roberts – Miercuri, HBO, 00.50
“O tînără măritată cu un psihopat îşi înscenează moartea ca, sub o nouă identitate, să înceapă o altă viaţă. […] Din nou Eros flirtează cu Tanatos, sub binecuvîntarea predicatorului Freud.” (Dicţionar universal de filme, 2002)