[email protected] 16 21 – 27 aprilie 2006

Grupaj de referinţe cinematografice realizat de Alin Cristea


Filmele saptămînii

Anul meu favorit
Bunicuţa
Misiune imposibilă
Spartacus
Fahrenheit 9/11
Fitzgerald
Maria din Nazaret
Culoarea banilor
Fata cu cercel de perlă
Fetiţa din Chartreuse
Patimile lui Hristos
Love Story
O altfel de inimă
Suflet sălbatic
Stăpînul inelelor: Întoarcerea Regelui
Sunetul muzicii
Produsul verde
Ele
Elisa
Rămăşiţele zilei
Ceva, ceva tot o ieşi
Pantofiorii roşii
Lebăda
Căsătorie pe hîrtie


Vineri – 21 aprilie, PRO Cinema, 17.00
Sîmbătă – 22 aprilie, PRO Cinema, 13.00
Anul meu favorit / My Favourite Year – nom. Globul de Aur
Comedie, SUA, 1982
Regia: Richard Benjamin
Cu: Peter O’Toole – nom. Oscar şi nom. Globul de Aur

[1] nom. Oscar
{3] nom. Globul de Aur

“Comedie bufă înţesată de banalităţi, dar şi cu momente de inspiraţie compensatorii. Unul dintre cele mai bune roluri pentru O’Toole, cu un zîmbet beatic şi ambiguu pe buze.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 21 aprilie, TVR Cultural, 19.55
Bunicuţa / Babusya
Dramă, Rusia-Franţa, 2003
Regia: Lidia Bobrova

“Dupa ce şi-a dedicat întreaga viaţă creşterii copiilor şi nepoţilor, dupa moartea fiicei sale, bunicuţa se trezeşte în stradă. Nevoită să plece într-o lungă călătorie în căutarea unui adăpost, bătrîna este trecuta de la o rudă la alta. Nimeni nu vrea să-şi asume responsabilitatea îngrijirii ei, fiecare găsind cîte un pretext pentru a-i închide uşa în faţă.” (PRO TV Magazin)

Vineri – 21 aprilie, Prima, 20.00
Misiune imposibilă / Mission Impossible
Film de acţiune, SUA, 1996
Regia: Brian De Palma
Cu Tom Cruise

“Unic supravieţuitor al unei operaţiuni de contraspionaj la Praga şi suspectat de colaborare cu inamicul, agentul Hunt încearcă să afle cine face jocurile. El îşi recrutează o echipă şi ia cu asalt inexpugnabila ‘fortăreaţă’ a arhivelor CIA. Această Misiune întoarce pe dos cunoscuta schemă a evadării dintr-o fortăreaţă. Aici performanţa e să intri în ea! De fapt, complicata anecdotică a filmului nu e decît pretext pentru dezlănţuirea de efecte speciale. Cu cît muncesc mai mult programatorii, cu atît devine filmul mai rece, mai mecanic, mai anost. Excesul de ordinatoare a indus plictisul şi în filmul comercial. Într-o producţie ‘jucată’ de efecte speciale, legiunea de vedete nici nu mai are ce face. E plăcut să constaţi, în această conjunctură nefavorabilă, prezenţa a doi actori români în scurte compoziţii, printre staruri de anvergură mondială: Marcel Iureş, care adaugă haloul personal de mister ambianţei medievale a Pragăi, şi Ion Caramitru, ce conturează, sugestiv, chipul unui infractor.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 21 aprilie, TVR 1, 20.15
Spartacus – Globul de Aur
Dramă istorică, SUA, 1989
Regia: Stanley Kubrick – nom. Globul de Aur
Cu:
Kirk Douglas
Laurence Olivier – nom. Globul de Aur
Peter Ustinov – Oscar pt. rol secundar, nom. Globul de Aur

4 premii Oscar [6]
1 premiu Globul de Aur [6]

“Evocare grandioasă a conducătorului marii răscoale a sclavilor împotriva Romei [73 î.H.]. Kubrick ne proiectează, din prolog, în universul psihologic al sclaviei unde gladiatorii, bine îngrijiţi şi hrăniţi ca nişte armăsari, erau deprinşi să meargă docil la abator. Minuţioasă reconstituire a pedagogiei, ca şi a aparatelor de antrenament ale şcolii. […] Secv. rapel: duelul dintre sabia tracă şi tridentul abisinian, cu deznodămîntul neprevăzut, şi asumarea revoltei de către miile de sclavi cu refrenul: ‘Spartacus sînt eu!’” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 21 aprilie, PRO Cinema, 22.05
Fahrenheit 9/11 – Palme d’Or la Cannes
Documentar, SUA, 2004
Regizor: Michael Moore

“Fahrenheit 9/11 este documentarul cu cele mai mari încasări din întreaga istorie a cinematografului. […] Ne aflăm, pur şi simplu, în faţa unui fenomen sociologic.” (Romulus Căplescu) (Adevărul literar şi artistic, Nr. 724, 6 iulie 2004)

“Fahrenheit 9/11 a galvanizat pur şi simplu întreaga comunitate a realizatorilor de filme documentare, dînd naştere unui gen nou, pe care comentatorul de specialitate al revistei TIME l-a numit docutainment, un hibrid între documentar şi divertisment (entertainment). Noului gen, în care denunţul politic se îmbină cu umorul feroce, i se circumscriu o serie întreagă de documentare anti-sistem [Uncovered: The Whole Truth About Iraq War, Control Room, Outfoxed, The Hunting of the President, The Corporation]. […] Toate aceste filme încearcă să profite de succesul fenomenal înregistrat de Fahrenheit 9/11, să-şi facă loc pe culoarul deschis de filmul lui Moore, care a obţinut premiul suprem, Palme d’Or, la Fetivalul de la Cannes (prima dată după Lumea tăcerii a lui Cousteau cînd uniu documentar îi revine o asemenea cinste), iar în America a cîştigat premiul de popularitate, People’s Choice. Mai mult, prestigiosul American Film Institute include filmul lui Moore, alături de pelicula lui Mel Gibson, Patimile lui Christos, printre momentele cele mai semnificative ale anului cinematografic 2004, ‘care au aruncat pe fereastră convenţiile hollywoodiene’.” (Romulus Căplescu) (Adevărul literar şi artistic, Nr. 754, 8 februarie 2005)

Colecţia de comentarii pe Thymos.ro: Fahrenheit 9/11

http://www.thymos.ro/filme.php?mod=detalii&id=54

Vineri – 21 aprilie, Hallmark, 22.15
Fitzgerald
Dramă, Canada-SUA, 2002
Regia: Henry Bromell
Cu: Jeremy Irons

“Jeremy Irons recreează, cu o mare forţă de convingere, figura scriitorului bîntuit în tot mai desele sale crize de alcoolism de imaginea obsedantă a soţiei sale Zelda (Sissy Spacek), internată într-o casă de nebuni. El încearcă să-şi găsească un reazem în persoana unei tinere scriitoare (Neve Campbell), dar inima sa nu va mai rezista mult timp. America avea să piardă una din figurile cele mai reprezentative ale ‘zănaticilor ani ‘20’ sau ‘epocii jazului’, aşa cum a denumit-o însuşi Scott Fitzgerald, epocă ilustrată atît de pregnant de opera sa de căpătîi The Great Gasby, ce avea să fie transpusă mult mai tîrziu în atît de frumosul film cu Robert Redford şi Mia Farrow.” (Adevărul de week-end, nr. 59, 24-30 iulie 2003)

Vineri – 21 aprilie, TVR Cultural, 23.00
Maria din Nazaret / Marie de Nazareth
Dramă, Franţa-Belgia-Maroc, 1995
Regia: Jean Delannoy
Cu: Myriam Muller

“Un film despre viaţa şi patimile lui Iisus, care aduce în prim-plan figura mamei acestuia, Sfînta Fecioară Maria.” (www.port.ro)

Vineri – 21 aprilie, Prima, 23.30
Culoarea banilor / The Color of Money
Dramă, SUA, 1986
Regia: Martin Scorsese
Cu:
Paul Newman – Oscar, nom. Globul de Aur
Tom Cruise
Mary Elizabeth Mastrantonio – nom. Oscar pt. rol secundar

[4] nom. Oscar

Remake după The Hustler / Arta de a trişa (1961), în care maeştri ai biliardului îşi dispută întîietatea.

“Campion de biliard ratat, de mult ieşit din mînă, Eddie renaşte, după o absenţă de 20 de ani, sub impulsul întîlnirii cu un tînăr discipol. Filmul e pasionant fiindcă dezvăluie componenta umană a jocului de biliard. Principala lecţie administrată de Eddie, pentru care biliardul nu-i un experiment distractiv, ci un mod de a se realiza, e cum trebuie s-o faci ‘pe prostul’ pentru ca nimeni dintre pariori să nu bănuie că ai putea şi cîştiga. Pentru regizor, însă, biliardul devine pretextul pentru o superbă jonglerie de cadre scurte, decupate în cele mai diverse moduri, ‘biliard’ al montajului în care loviturile de carambol se metamorfozează în conexiuni neaşteptate, planurile se carambolează violent unele pe altele, se proiectează dintr-o muchie în cealaltă a secvenţei. Nu actorii joacă (deşi Newman e în culmea artei sale a interiorizării), ci imaginea operatorului Michael Balhaus şi inspiraţia monteuzei Thelma Schoomaker.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 21 aprilie, TVR 1, 00.20
Fata cu cercel de perlă / Girl with a Pearl Earing
Dramă, Anglia-Luxemburg, 2003
Regia: Peter Webber
Cu: Scarlett Johansson – nom. Globul de Aur

[3] nom. Oscar
[2] nom. Globul de Aur

“Olanda, 1665. După ce tatăl ei, pictor pe placuţe de faianţă, este orbit de o explozie, Griet, de numai 17 ani, trebuie să muncească, pentru a-şi întreţine familia. Ea se angajează servitoare în casa pictorului Johannes Vermeer. Aici, strania ei frumuseţe atrage atenţia artistului. Dar soacra lui, Maria, ;i Van Rujiven, protectorul financiar al acestuia, nu văd cu ochi buni aceasta legătură.” (PRO TV Magazin)

Sîmbătă – 22 aprilie, TVR Cultural, 14.00
Duminică – 23 aprilie, TVR Cultural, 09.00
Fetiţa din Chartreuse / La petite chartreuse
Dramă, Franţa, 2005
Regia: Jean-Pierre Denis

“Etienne Vollard este un librar înzestrat cu o memorie prodigioasă şi pasionat de ascensiuni pe munte. Într-o zi, existenţa sa solitară este tulburată de o întîmplare nefericită: aflat la volanul maşinii sale pline de cărţi, el o accidentează pe mica Eva, o fetiţă de opt ani, care intră în comă. Deşi nevinovat de producerea accidentului, Etienne rămîne la căpătîiul Evei.” (PRO TV Magazin)

Sîmbătă – 22 aprilie, PRO TV, 21.45; 02.15
Patimile lui Hristos / The Passion of the Christ
Film religios, Italia-SUA, 2004
Regia: Mel Gibson
Cu:
James Caviezel
Maia Morgenstern

[3] nom. Oscar

“Mel Gibson a reuşit să facă un film despre Iisus Christos în care Dumnezeu lipseşte. Transcendenţa nu se manifestă decît vag meteorologic (nori, ploaie, cutremur) sau în variantă demonică. Din cînd în cînd, un vampir palid se strecoară printre protagonişti, pentru a semnala nelămuriţilor de unde vine răul. În rest, e vorba strict despre ce se poate face cu un corp omenesc, dacă vrei să provoci oroare.” (Andrei Pleşu) (Dilema veche, Nr. 12, 2 - 8 aprilie 2004)

“Eu cred că filmul lui Gibson e o capodoperă. Şi cred, de asemenea, că dezgustul şi stinghereala noastră în faţa acestui film sînt, la rîndul lor, o capodoperă. Ele se înfăşoară, cu şiretenia unui alibi, în cîteva argumente care invocă onoarea lui Gibson pierdută a Spiritului, dar tot ele sînt şi calea noastră de fugă. De o discuţie insuportabilă şi de la locul favorit al faptelor cu care istoria ne demonstrează mereu că nu vrea să fie nici cuminte, nici binecrescută.” (Traian Ungureanu) (22, Nr. 738, 27 aprilie - 3 mai 2004)

“Filmul ‘Patimile lui Hristos’, regizat de Mel Gibson, este foarte slab. Prost gîndit, prost regizat, prost realizat. Cu puţine excepţii, prestaţiile actoriceşti sînt mediocre. Cea mai slabă este chiar cea a actorului Jim Caviezel, interpretul lui Iisus. Faptul nu i se datorează numai lui, ci şi regizorului. Actorul a trebuit să interpreteze un humanoid din carne însîngerată şi sfîrtecată, care, gîtuit de durere, abia poate să îngaime cuvintele.” (Andrei Oişteanu) (Evenimentul Zilei, 19 aprilie 2004)

“Există un singur film cu adevărat excepţional despre Isus: se numeşte Evanghelia după Matei, a fost făcut acum exact 40 de ani, este în alb-negru, iar regizorul lui era comunist şi homosexual: Pier Paolo Pasolini. De unde se vede că numai Credinţa te poate ajuta în viaţă, dar nu te ajută să faci filme bune. Amin!” (Alex. Leo Şerban) (Ziarul de duminică, Nr. 16 (196), 23 aprilie 2004)

Colecţia de comentarii pe Thymos.ro: Patimile lui Hristos

http://www.thymos.ro/filme.php?mod=detalii&id=12

Colecţia de comentarii Filme despre Iisus:

http://patimile.adoramus.ro/filme.html

Sîmbătă – 22 aprilie, Prima, 22.00
Love Story – Globul de Aur, nom. Oscar
Dramă, SUA, 1970
Regia: Arthur Hiller – Globul de Aur, nom. Oscar
Cu:
Ali MacGraw – Globul de Aur, nom. Oscar
Ryan O’Neal – nom. Oscar

[7] nom. Oscar
5 premii Globul de Aur [7]

“În ciuda banalităţii premiselor (servite de popularul roman al lui Erich Segal), fantezia şi talentul lui Arthur Hiller au impus filmul ca imens succes internaţional. MacGraw nu bănuia că ironia destinului avea să-i rezerve, în viaţa reală, tragedia pierderii soţului ei Steve McQueen, în condiţii similare.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“Această poveste despre dragoste şi moarte reprezintă un fenomen de respingere a unui cinematograf maculat de erotism şi de violenţă, o neaşteptată recrudescenţă a melodramei, într-un deceniu în care aceasta nu mai este la modă.” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Love Story a fost suflul de aer proaspăt al acestui an şi îşi merită succesul de casă. După toate filmele pornografice sau pseudocontestatare ale anului 1970, el a reînviat încrederea în echilibrul omului.” (H. Hart) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Succesul prodigios şi nescontat al acestei poveşti de dragoste se poate explica prin frustrarea sentimentală de care suferă, fără să recunoască, o societatea supusă legilor computerului şi ale eficienţei. Această operă exprimă, într-o suită de stereotipuri, visul «majorităţii tăcute» care poate afla în ea mii şi mii de motive ca să-şi liniştească conştiinţa.” (Freddy Buache) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Sîmbătă – 22 aprilie, TVR Cultural, 23.00
O altfel de inimă / Il cuore altrove
Dramă, Italia, 2003
Regia: Pupi Avati

“Italia anilor '20. Nello Balocchi, un bărbat de 35 de ani, nu are un aspect plăcut, are însă o minte sclipitoare şi un suflet de aur. Nello, fiul unui prosper om de afaceri, e timid, dar tatăl său speră că îşi va găsi totuşi o soţie, mai ales cînd tînărul se angajează profesor într-un liceu din Bologna. Aici Nello o cunoaşte pe frumoasa, dar nefericita Angela Gardini, care-i va tulbura pentru totdeauna liniştea. Angela, o tînără boemă, este îndrăgostită de un bărbat care a părăsit-o, cînd ea a orbit. Pentru o scurtă perioadă de timp, Nello va fi omul cel mai fericit, pentru că Angela îl acceptă lîngă ea.” (www.port.ro)

Sîmbătă – 22 aprilie, Naţional TV, 00.30
Suflet sălbatic / Wild at Heart (1990) – Palme D’Or la Cannes
Sramă, SUA, 1990
Regia: David LYnch
Cu:
Nicolas Cage
Laura Dern

“Actorii sînt îndrumaţi spre gesturi emfatice, Cage îl imită, penibil, pe James Dean iar lumea interioară a personajelor, redusă la obsesii, e decupată rudimentar] Gîndaci, psihopaţi, pasta creierilor întinsă pe asfalt, lipăită, domol, de un cîine, explozii ale gămăliilor de chibrit macrofilmate, acest cinematograf al şocului devine ineficace prin supralicitare. Palme d’Or!” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Duminică – 23 aprilie, HBO, 15.20
Stăpînul inelelor: Întoarcerea Regelui / Lord of the Rings: The Return of the King – Oscar, Globul de Aur
Film fantastic, SUA-Noua Zeelandă, 2003
Regia: Peter Jackson – Oscar şi Globul de Aur pt. regie, Oscar pt. (co)scenariu
Cu: Elijah Wood

11 premii Oscar [11]
4 prremii Globul de Aur [4]

“Filmul n-are simţul măsurii şi nici simţul ridicolului, dar astea sînt simţurile la care trebuie să renunţi cînd te apuci de-o epopee; nu le avea nici D.W. Griffith (ba chiar, după Susan Sontag, avea ‘un intelect de o supremă vulgaritate şi chiar vacuitate’). Nu spun că Jackson e un Griffith; nu e un inovator. Dar şi publicul de azi e mai greu de înfiorat, iar Jackson a făcut-o; a făcut să vibreze cinematografele lumii, ca Pămîntul de Mijloc la trecerea mumakililor.” (Andrei Gorzo) (Dilema veche, Nr. 3, 30 ianuarie - 5 februarie 2004)

„Celebritatea la scară planetară, isteria de masă şi sumele inimaginabile pe care le încasează, probabil, urmaşii lui Tolkien după ecranizarea lui Peter Jackson, a cărei ultimă parte, Întoarcerea regelui, a fost premiată cu unsprezece Oscaruri (la fel ca Titanicul!) nu şi le imagina nimeni, cred, în 1937. […] Succesul lui Tolkien e un paradox perfect, întrucît toată magia şi poezia s-au pierdut o dată cu ecranizarea, şi puţini sînt cei dornici să recupereze cu adevărat cărţile, după filmul lui Jackson, sevit cu un burger alături.” (Cătălin Sturdza) (Observatort cultural, Nr. 7 (264), 14-20 aprilie 2005)

“Iată, în fine, o "naraţiune populară" (ecranizare după romanele fantasy ale lui J.R.R. Tolkien, a căror priză actuală la public ar merita, ea însăşi, un studiu separat!) care reuşeşte ceea ce doar Cinematograful începuturilor - de la fraţii Lumičre pînă la, să zicem, Hollywood-ul anilor '30 - reuşea să facă: să unească publicul într-o comunitate afectivă. […]

Fenomenul Stăpînul inelelor semnifică, pe de-o parte, o întoarcere masivă a publicului (publicurilor) în sala de cinema - un "rapt" binevenit într-un context grevat de privirea solitară în televizor sau computer; pe de altă parte, prin tipul de "cinema" pe care-l exemplifică, LOTR [Lord of the Rings] reprezintă o tabula rasa a Cinematografului aşa cum este iubit de cinefili - o aventurare galopantă înspre un hibrid mutant şi un orizont digitalizat.

Este ceea ce defineşte însăşi "noua generaţie" de "cinefili" deveniţi (c)inel-maniaci; "Este mega super bestial", striga o super-fană pe cinemagia.ro - reluată în cor, pe voci de la ascuţite la ameninţătoare, de massa LOTR-ilor. "Va avea încasări mai mari ca Titanicul!" - adăuga altul, într-un amestec amuzant de wishful thinking şi respect pentru box-office. "Mi-a venit să urlu cînd l-am văzut! Este cel mai bestial film din toate timpurile!" - conchidea, în fine, un mega-fan excedat-euforic (superlativele absolute fiind, cu siguranţă, absurde în contextul unei absenţe cvasi-totale a Memoriei cinematografice - singura care ar putea valida o definiţie atît de bestial de extatică)... Isterie adolescentină? Supralicitare nervoasă ca răspuns la obiecţiile unora ca mine, iute taxaţi drept "încuiaţi" (LOTR meets Harry Potter)? "The Miracle I Call LOTR" a devenit mantra celor pe care - într-un exces de sinceritate nesăbuită - i-am numit "secta LOTR". Căci - în ciuda negărilor şi dezminţirilor iritate ale tuturor acestor fani -, LOTR este, categoric, nu (doar) un film şi nu un (simplu) "fenomen cinematografic"; este o religie - cu "Dumnezeul" Tolkien în ceruri, "Mîntuitorul" Jackson, "Graal"-ul în chip de Inel, "Marele Preot" Gaandalf şi "Parsifalul" Frodo trimişii lui pe pămînt. Un soi de ecumenism literar-cinematografic New Age.” (Alex. Leo Şerban) (ID, Nr. 1 (4), ianuarie, 2005)

“Lucrul cel mai spectaculos, în trilogie, este, fireşte, desfăşurarea celei mai updatate inginerii digitale pentru a reproduce spaţiul - şi uneori personajele - cărţilor: la acest capitol, performanţa LOTR este indiscutabilă (cu, la fel de evident, gustul pronunţat pentru un anumit tip de kitsch hollywoodian pe care ar trebui poate să-l numim, deja, digikitsch!). Fiind vorba de un fantasy movie, accentul a fost pus pe decoruri, hocus-pocus-uri & bătălii - şi (mult) mai puţin pe performanţele actorilor (personajele sînt plate ca nişte cartoane); din nou, nu acesta este reproşul cel mai întemeiat care i se poate aduce LOTR - în fond, ce "profunzime" pot avea nişte personaje mai curînd alegorice, prinse încă din carte în cîteva trăsături & temperamente imediat recognoscibile? -, ci mai degrabă combinaţia tuturor acestor defecte & calităţi cu ceea ce este, pînă la urmă, trademark-ul seriei LOTR: gigantismul şi grandilocvenţa. Este argumentul - definitiv antimarxist - al cantităţii care nu trece în calitate.” (Alex. Leo Şerban) (ID, Nr. 1 (4), ianuarie, 2005)

Duminică – 23 aprilie, Acasă, 20.30
Luni – 24 aprilie, Acasă, 11.30
Sunetul muzicii / – Oscar, Globul de Aur (musical/comedie)
Film muzical, SUA, 1965
Regia: Robert Wise – Oscar, nom. Globul de Aur (musical/comedie)
Cu Julie Andrews – Globul de Aur (musical/comedie), nom. Oscar

5 premii Oscar [10]
2 premii Globul de Aur [4]

“Povestea familiei melomane Trapp în casa cărora o guvernantă a adus tandreţea şi echilibrul. Iubirea romantică dintre căpitanul văduv şi guvernanta pasionată de educaţia celor şapte copii se întretaie cu aluzia la problema fierbinte a rezistenţei antinaziste, iar superbul fundal al Tirolului îl supune pe spectator de la prima fotogramă. Muzica lui Rodgers şi Hammerstein şi cuceritoarea expansivitate a lui Andrews, strălucind în trupa policromă a copiilor, desăvîrşesc efectul.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Duminică – 23 aprilie, Cinemax, 21.00
Produsul verde / Solyent Green
Film SF, SUA, 1973
Regia: Richard Fleischer
Cu: Charlton Heston

“Teribilă anticipare a unei civilizaţii superindustrializate care îmbină ipoteze înfricoşător sugerate, cu secvenţe de tulburătoare măreţie spirituală.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Duminică – 23 aprilie, TVR Cultural, 23.00
Luni – 24 aprilie, TVR Cultural, 00.00
Ele / Elles
Dramă, Luxemburg, 1997
Regia: Luis Galvao Teles
Cu: Miou-Miou

“Cinci bune prietene, ajunse la vîrsta a doua, trec împreună prin încercările vieţii. Branca este o cîntăreaţă care se autodistruge si care pierde respectul fiicei sale. Profesoara de literatură Eva este atrasă de fiul bunei sale prietene, Barbara, care este în mijlocul unui divorţ. Linda este o jurnalistă de televiziune de succes, iar Chloe are propriul salon de înfrumuseţare.” (PRO TV Magazin)

Duminică – 23 aprilie, TVR 1, 00.15
Elisa
Dramă, Franţa, 1995
Cu: Jean Becker
Vanessa Paradis
Gérard Depardieu

“Elisa nu şi-a cunoscut mama, i-a aflat doar numele: Marie. Crescută la orfelinat, ea trece pragul tinereţii avînd drept unic moştenire pistolul cu care aceasta şi-a pus capăt zilelor. Adevărată ‘inimă cu gheare’, Marie crede că are tot dreptul să se răzbune împotriva societăţii. Becker converteşte,a bil, substanţa melodramei în ceea ce Paradis denumeşte ‘comedie dramatică optimistă’. Regizorul şi actriţa sînt la unison, respingînd poncifele cu inepuizabilă inventivitate comică. Maria Vannesei e un ghem de contradicţii, tandră şi vindicativă, violentă şi docilă, neputîndu-se prevedea pe care dinre multele ‘Marii’ o vom avea în faţă. În final, autorul cedează ostentaţiei şi devine moralizator, încărcîndu-l pe Depardieu cu această regretabilă şi repetabilă povară." (Dicţionar universal de filme, 2002)

Duminică – 23 aprilie, Prima, 00.30
Rămăşiţele zilei / Remains of the Day – nom. Oscar, nom. Globul de Aur (dramă), nom. BAFTA
Dramă, SUA-Marea Britanie, 1993
Regia: James Ivory – nom. Oscar, nom. Globul de Aur, nom. BAFTA
Cu:
Anthony Hopkins – nom. Oscar, nom. Globul de Aur, nom. BAFTA
Emma Thompson – nom. Oscar, nom. Globul de Aur, nom. BAFTA

[8] nom. Oscar
[5] nom. Globul de Aur
[5] nom. BAFTA (Oscarul britanic)

“Acest subiect care ‘gravitează în jurul noţiunilor de renunţare, refulare şi transgresiune’ (Christian Jauberty) este pus în valoare prin talentul cu care regizorul exploatează detaliile aparent nesemnificative, prin calitatea dialogului, prin atmosfera ambianţei scenografice şi, nu în ultimul rînd, de performanţele actoriceşti: un Anthony Hopkins în rolul cel mai important al carierei sale după Tăcerea mieilor şi o Emma Thompson în plină ascensiune.” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Autopsie a unui eşec pus în scenă cu o precizie elegantă, tulburătoare şi totodată aproape chirurgicală, Rămăşiţele zilei este un strigăt mut de dragoste.” (Michael Rebichon) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Anost produs de serie, pe care romanul japonezului Kazuro Ishiguro l-a inspirat superrafinatului autor al lui Howards End. Sub pretextul monumentalelor creaţii ale unor interpreţi demn de respect, e lungit un conflict academic şi convenţional, pe placul celor care acceptă să se plictisească trei ore cu satisfacţia ‘că se ţin la curent’. De reţinut, totuşi, o secvenţă: Hopkins surprins de Thompson citind literatură sentimentală.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Luni – 24 aprilie , HBO, 13.55
Ceva, ceva tot o ieşi / Something’s Gotta Give
Comedie, SUA, 2003
Regia: Nancy Meyers
Cu:
Jack Nicholson – nom. Oscar
Diane Keaton – Globul de Aur, nom. Oscar

1 premiu Globul de Aur [2]
[1] nom. Oscar [1]

“Something’s Gotta Give nu e nimic mai mult decît o comedie amuzantă, cu replici iuţi şi oportune, cu actori pe care îi vezi că joacă cu plăcere (de asta uneori merg mai departe decît trebuie), cu melodii frumoase, cu un Keanu Reeves pentru prima dată perdant la mîna eroinei şi pentru prima oară parcă jucîndu-se pe sine, pentru că şi el are aproape 40 de ani, e frumos, bogat şi burlac.” (Iulia Blaga) (Romnia Liberă, aprilie 2004)

Luni – 24 aprilie, TVR Cultural, 20.00
Pantofiorii roşii / The Red Shoes – BAFTA, nom. Oscar
Filme muzical, Anglia, 1948
Regia: Michale Powell, Emeric Pressburger

2 premii Oscar [5]
1 premiu Globul de Aur

“Inspirat în egală măsură de o poveste a lui Andersen despre pantofiorii fermecaţi care forţează dansul, şi de stilul baletelor lui Diaghilev, musicalul descrie febra creaţiei coregrafice. Filmul, care beneficiază de participarea unor balerini ca Frederik Ashton şi Ludmila Tcherina, l-a decis pe adolescentul Scorsese să devină cineast. Pr. Oscar scenografie şi sunet.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Marţi – 25 aprilie, TVR Cultural, 19.45
Miercuri – 26 aprilie, TVR Cultural, 23.50
Lebăda / The Swan
Comedie, SUA, 1956
Regia: Charles Vidor
Cu:
Grace Kelly
Alex Guinness

“Zilele de glorie ale prinţesei Beatrice sînt numărate, dacă fiica acesteia, frumoasa Alexandra, nu face bună impresie unui văr îndepărtat, prinţul Albert. Numai că tînăra e îndrăgostită de preceptorul ei. A treia adaptare cinematografică a piesei omonime a scriitorului maghiar Molnar Ferec.” (www.port.ro)

Marţi – 25 aprilie, TVR 1, 21.10
Căsătorie pe hîrtie / Green Card – Globul de Aur
Film de dragoste, SUA-Australia-Franţa, 1990
Regia: Peter Weir – nom. Oscar şi nom. BAFTA pt. scenariu
Cu:
Gérard Depardieu – Globul de Aur
Andie MacDowell – nom. Globul de Aur

2 premii Globul de Aur

“Weir nu şarjează, nu îngroaşă, studiază doar şi pune în valoare în cheie umoristică psihologii şi atitudini. Pe lîngă inepuizabilele sale invenţii vizuale, filmul reprezintă şi un examen strălucit de virtuozitate pentru interpreţi.” (Dicţionar universal de filme, 2002)


Alte filme

Jucăria / La Jouet (1976), cu Pierre Richard – Vineri, Naţional TV, 20.00
“Un simpatic reporter, abia ieşit din şomaj, e reţinut ca ‘jucărie’ de fiul patronului. El profită de ocazie ca să-l înveţe că nu e totul de vînzare. Debut semnificativ prin aliajul eficace de genuri din care e obţinută stira.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Poliţist de grădiniţă / Kindergarten Cop (1990), cu Arnold Schwarzenegger – Vineri, Antena 1, 20.30
“Datorită regizorului, comedia rămne oarecare, dar merită remarcată obstinaţia cu care Schwarzenneger refuză ‘încremenirea’ în personaj.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Castelul din Carpaţi (1980), cu Cornel Ciupercescu, Octavian Cotescu, Marcel Iureş – Vineri, TVR inetrnaţional, 22.00
“Poveste cu accente romantice, dar şi S.F. inspirat de romanul omonim al lui Jules Verne. ‘Păcat de tinereţe’ al regizorului, idee splendidă, ratată, înainte de toate, din lipsa afinităţii lui Gulea pentru fantastic.” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Cartouche (1962), cu Jean-Paul Belmondo, Claudia Cardinale – Vineri, Antena 1, 22.45
“Imitaţie nereuşită după Fanfan la Tulipe, salvata miraculous de Belmondo.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Uite cine vorbeşte / Look Who’s Talking (1989), cu John Travolta – Sîmbătă, HBO, 07.25
“Comedie feministă ce pune în discuţie, pe un ton sprinţar, protecţia socială a mamei celibatare. […] Principalul atu pe care mizează [regizorul] şi cîştigă e Travolta.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Harry Potter şi prizonierul din Azkaban / Harry Potter and the Prisoner of Azkaban (2004), cu Daniel Radcliffe – Sîmbătă, HBO, 10.55
“Din păcate, deşi Harry Potter şi prizonierul din Azkaban este cel mai bun roman – avînd în vedere construcţia, suspansul şi, de ce să nu o recunoaştem, valoarea literară – dintre primele trei, ecranizarea sa este cea mai slabă dintre filmele de pînă acum. Astfel, se poate observa o tendinţă îngrijorătoare în trecerea de la carte la ecran (ca admirator al lui Harry Potter, sper din tot sufletul să mă înşel): dacă romanele sînt din ce în ce mai complexe şi mai captivante, filmele tind să devină din ce în ce mai schematice şi mai plictisitoare.” (Mihai Fulger) (România literară, Nr. 27, 14 - 20 iulie 2004)

Bătălia de la Alamo / Th Alamo (2004), cu Dennis Quaid – Sîmbătă, HBO, 13.15; Joi, HBO, 15.45
“Remake-ul de faţă porneşte şi el pe urmele sodaţilor implicaţi în luptele de frontieră din 1836, între texani şi mexicani. Confruntîndu-se cu greutăţi de nedescris, un grup de oameni obişnuiţi, mai puţini de 200, au crezut în viitorul Texasului şi au apărat fortul Alamo timp de 13 zile, în faţa soldaţilor mexicani conduşi de dictatorul general Antonio Lopez de Santa Anna, guvernatorul Mexicului. Sub comanda a trei bărbaţi - tînărul Lt. Col. William Travis (Patrick Wilson), pasionatul James Browie (Jason Patrick) şi legenda vie David Crockett (Billy Bob Thornton), texanii mai degrabă ar fi murit decît să renunţe la visul de libertate. Sacrificiul lor l-a determinat pe gen. Houston (Dennis Quaid) să lupte în continuare şi să obţină independenţa Texasului.” (www.port.ro)

Regele David / King David (1985), cu Richard Gere – Sîmbătă, PRO Cinema, 17.00; Duminică, 10.15
“În rolul adultului David, un Gere despuiat de trucurile seducătorului de profesie care l-au impus publicului, dansîndu-şi, în short primitiv, triumful. Dialogul de pretenţii literare şi analiză politică scade ritmul filmului şi-l reduce la replici absurde precum cea aruncată de fiica regelui Saul, consortului ei: ‘Nu sînt pentru tine decît o necesitate politică.’ E o lectură a Cărţii Sfinte în care abundă îndoielnice idei extrabiblice.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Casa din vis (1993), cu Horaţiu Mălăele, Gheorghe Dinică, Maia Morgenstern – Sîmbătă, B1 TV, 19.00; Luni, 15.30
“Punctul forte al materialului dramaturgic nu e naraţiunea, debilă ca în majoritatea covîrşitoare a filmelor noastre, ci particularităţile psihologiei personajelor, care fac posibile prestaţii actoriceşti ieşite din comun. Mălăele amalgamează comicul cu tragicul, izbutind, poate, cea mai interesantă compoziţie din carieră. Morgenstern se întrece pe cine, ba în maternitate ultragiată, ba ştraşnică ****re, ba fragilitate, ba înfricoşătoare învăluită în şal ca într-o armură. Cît despre realizator, el nu-i îndeamnă la răcnete (ca majoritatea colegilor săi), ci preferă poezia şoaptei.” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Revanşa (197, cu Sergiu Nicolaescu – Sîmbătă, PRO Cinema, 20.00; Duminică, 13.00
“Acţiunea e presărată cu răpiri, dansuri de tavernă executate de ansamblul ‘Teatrului de estradă’, incendii spectaculoase şi… puzderie de ‘revanşe’. Palierul cel mai penibil al filmului e dialogul.” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Zîmbet de Mona Lisa / Mona Lisa Smile (2003), cu Julia Roberts – Sîmbătă, HBO, 21.00
“Katherine Watson este independentă, inteligentă şi profesoară de istoria artei. Ea obţine o slujbă de vis: aceea de a preda viitoarelor casnice provenite din America elitistă, la Colegiul Wellesley, în 1953. Acolo însă descoperă că studentele sînt prizonierele unei mentalităţi inguste. Hotărîtă să le deschidă ochii, ea începe ptin a le duce intr-o excursie la atelierul unui artist.” (PRO TV Magazin)

Marea hoinăreală / La grande vadrouille (1966), cu Louis de Funčs – Sîmbătă, Antena 1, 22.30
“Adevărată antologie de gaguri burleşti.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Omul nostru din Panama / The Tailor of Panama (2001), cu Pierce Brosnan – Sîmbătă, PRO TV, 00.30
“Întîlnirea dintre un autor de divertismente inteligente şi un cineast angajat are consecinţe neprevăzute. Întorcînd datele filmului de spionaj pe dos, Boorman şi La Carré (scenarist) distrug, o dată cu mitul lui Bond, şi schemele genului. Agentul e prezentatca un tip nu numai frivol dar şi superficial, iar guvernele lumii acţionează sub influenţa agresivităţii militarilor. De fapt ‘Croitorul’ e un bun şi original film politic, pe care compania '‘Columbia', deloc fericită de rezultat, a ezitat să-l distribuie.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Magnolii de oţel / Steel Magnolias (1989), cu Sally Field, Shirley McLaine, Julia Roberts – Sîmbătă, Prima, 00.30
“Cronică de familie, după o piesă de Robert Hairling, cu o distribuţie formată majoritar din femei, într-un salon de frumuseţe din Louisiana, acceptată de [regizorul Herbert] Ross cu gîndul la recitalul actriţelor. Alternînd de la comic grotesc la melodramă groasă, gălăgia infernală a filmului îi disimulează filiaţia teatrală. Dialogul e spumos, dar fără calităţi revelatoare.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Familia Flinstone / The Flinstones (1994), cu John Goodman – Duminică, PRO Cinema, 17.00
“Ideea a fost a producătorului Steven Spielberg. Nu e prima lui idee nefericită! Dimensiunea umană destramă convenţia desenului animat, iar calambururi facile ca ‘porcozaur’ compromit umorul. Nici chiar jovialul ‘iabadabadu!’ nu mai dă vervă spectacolului pe cît de gălăgios, pe atît de tern.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Titanic Vals (1964), cu Grigore Vasiliu-Birlic, Ion Finteşteanu, Ion Dacian – Duminică, B1 TV, 21.30; 00.30
“Versatilitatea proprie regizorului îl determină să apese tendenţios pe substratul social al satirei, golind comedia de umor. Cît despre gîndirea sa cinematografică în adaptarea semnată de Tudor Muşatescu după propria-i piesă, ea se limitează la adăugarea unor exterioare inutile.” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Omul invizibil / Hollow Man (2000), cu Kevin Bacon – Duminică, AXN, 22.35
“O echipă de cercetători lucrează la un proiect guvernamental secret care are drept scop crearea unei substanţe care să provoace invizibilitatea. Descoperind că una dintre formule are efect pe animale, doctorul Caine încalcă regulile, îşi injectează serul şi devine invizibil.” (Pro TV Magazin)

Quo Vadis (2001) – Duminică, TVR 2, 23.15
“Multă dinamică dramatică, foarte multă figuraţie, dar şi decoruri de operetă, kitch avant la lettre, juxtapuse cu trucajele deosebit de realiste ale scenelor de cruzime, interpretarea neinspirată a lui Nero, personaj de mucava extras din teatrul buf, love story cu priviri şi gesturi hollywoodiene, alături de predici creştine convingătoare - toate, într-o superproducţie amplă şi neunitară, eclectică şi grăbită, a cărei receptare depinde, în mare măsură, de căutările spectatorului.” (Elena Dulgheru) (Curentul, 24 aprilie 2003)

Stai, că trage mama! / Stop! Or My Mam Will Shoot (1992), cu Sylvester Stallone – Duminică, Antena 1, 23.00
“Idee nostimă, dar devalorizată de poante ieftine şi triviale.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Blues Brothers / The Blue Brothers (1980), cu John Belushi, Dan Aykroyd – Duminică, Naţional TV, 00.00
“Doi comici muzicali răsfăţaţi ai epocii oferă, pe o tramă foarte foarte uşurică în stilul divertismentelot TV, o paradă a muzicii negre aliată unui delir al devastării şi grosolăniei, pretins nonconformism. De reţinut, în afara evoluţiilor muzicale, şi unele aluzii la actualitatea politică, precum manifestaţia ‘Partidului alb-socialist american’! Filmul a creat fani.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Evita (1996), cu Madonna – Luni, HBO, 07.30
“Adaptare a montării scenice a lui Andew Lloyd Webber şi Tim Ryce inspirată din viaţa Evitei, mit şi totodată personaj controversat. Filmul lui Parker s-ar vrea replică la versiunile anterioare, demitizîndu-şi eroina prin intermediul unui musical politico-erotic. Printr-o analiză la rece, brechtiană, el destramă legenda, prezentînd ascensiunea unei perechi lipsite de scrupule şi impermeabilă a moralei. […] Deşi Madonna e conformă în rolul ei de ‘Passionarie’ politică, musicalul funţionează greoi: textele şi cîntecele rămîn scenice, cinematograful e ilustrat în marginea partiturii originare.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Bobby Jones: O sclipire de geniu / Bobby Jones: Stroke of Genius (2004), cu Jim Caviezel – Vineri, HBO, 18.50; Miercuri, HBO, 21.50 – Luni, HBO, 11.45
“Robert ‘Bobby’ Tyre Jones, Jr. (Jim Caviezel) a fost, poate, cel mai înzestrat jucător de golf din istorie. Luptîndu-se cu o boală necruţătoare şi cu un temperament vulcanic, Jones a trecut peste înfrîngerile iniţiale şi a ajuns pe culmile acestui sport - devenind, la vîrsta de 28 de ani, singurul care a reuşit să cîştige mult rîvnitul Mare Şlem al golfului.” (www.port.ro)

Şapte ani de căsnicie / 7 ans de mariage (2003) – Luni, HBO, 20.00
“După 7 ani de căsătorie, viaţa sexuală a lui Alain şi Audrey pare sa fie pe cale de dispariţie. Serviciile le absorb aproape toată energia, iar rutina a înlocuit pasiunea. Audrey a devenit laconică şi rigidă, iar Alain îşi petrece puţinul timp liber navigînd pe Internet în căutare de situri pornografice. Preocupat de viitorul relaţiei, Alain apelează la un terapeut in probleme sexuale.” (PRO TV Magazin)

De ce are vulpea coadă? (1989), cu Rodica Mandache, Geo Costiniu, Valentin Uritescu, Magda Catone, Florin Zamfirescu
– Luni, B1 TV, 20.00; Marţi, 16.00
“Cornel Diaconu a realizat o ‘piesă’ de bază în filmografia destinată micilor spectatori – şi, totodată, pînă în anul 2000, ultimul film adresat copiilor! –, punînd peceţi de emoţie şi simţire în ‘basmul’ trăit aievea de micul protagonist, găsind cea mai potrivită ‘cheie’, cel mai prielnic ton pentru cinematografierea umorului, ironiei şi lirismului din naraţiunea adusă pe ecran.” (Istoria filmului românesc 1897 – 2000)

Ostaticul / Hostage (2005), cu Bruce Willis – Luni, PRO TV, 20.30; 01.00
“Ostaticul rezintă o realitate în care nimic nu este ceea ce pare, unde ideea de ostatic evoluează continuu pe măsură ce traiectoriile personajelor se intersectează. Securitatea devine insecuritate, evadarea fizică devine manipulare psihică iar jocurile minţii devin situaţii de viaţă şi de moarte.” (www.port.ro)

Giuvaerul Nilului / (1985), cu Michael Douglas, Kathleen Turner – Luni, B1 TV, 22.00; Marţi, 18.00
“Un nou avatar al cuplului din Romancing the Stone, mai modest în vervă decît primul, dar distractiv.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Din nou împreună (198, cu Vladimir Găitan, Ilarion Ciobanu, Mircea Diaconu – Luni, B1 TV, 10.00; 00.45
“Ilustrare a problematicii adaptării tinerilor la ţară şi conflictele pe care elanul lor de modernizare le stîrnesc. Un singur lucru de reţinut în acest film de serie: prologul, cu aniversarea-şoc a eroului.” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Rămîn cu tine (1982), cu Forin Zamfirescu, Dana Dogaru, Sebastian Papaiani, Octavian Cotescu, Amza Pellea – Marţi, B1 TV, 22.00; 00.45
“O femeie energică, tînără şi frumoasă vrea cu orice preţ să-şi ‘cumpere’ un soţ. În final descoperă că în viaţă nu totul se cumpără.” (www.port.ro)

Un nou început / Le grand chemin (1987) – Miercuri, TVR Cultural, 19.45; Joi, 00.00
“Însărcinată şi abandonată de tatăl copiilor săi, Claire îşi încredinţează o vreme băieţelul de opt ani unui cuplu de prieteni. Micul parizian trebuie să se acomodeze nu numai cu viaţa la ţară, dar şi cu ciudăţeniile unui cămin în care cei doi soţi par definitiv înstrăinaţi unul de celălalt. Dar tocmai prezenţa copilului va însemna pentru ei un nou început împreună.” (www.port.ro)

Iarba verde de acasă (1977), cu Ion Caramitru, Diana Lupescu – Miercuri, B1 TV, 20.00
“Un dascăl de matematici refuză locul călduţ oferit, la oraş, de viitorul socru, pentru a se angaja la şcoala din satul natal, în a cărei viaţă se implică. O încercare de regăsire interioară descrisă de scenaristul Ioan Grigorescu, reuşită doar fragmentar: prologul cu despărţirea de oraş şi de iubită sau pledoaria în favoarea bătrînului director.” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Hidalgo (2004) – Miercuri, HBO, 21.40
“Filmul redă povestea unui cowboy şi a primului armăsar care, deşi nu e un pur sînge arăbesc, participă la cea mai dură cursă de cai din lume, pe meleaguri care le sînt străine. Cal şi călăreţ trebuie să facă faţă toridului şi epuizantului drum de 5.000 de km prin deşert. Frank T. Hopkins (Viggo Mortensen) şi calul său - Hidalgo se angrenează într-o cursă ‘a soarelui şi a morţii’, peste deşertul încins, supranumit, pe bună dreptate, Oceanul de Foc. Umăr la umăr cu concurenţi care vînează victoria, pentru Frank nu mai este doar o chestiune de mîndrie, sau onoare, ci o cursă a supravieţuirii într-o încercare ce pare imposibilă.” (www.port.ro)

Ochi de urs (1982) – Miercuri, TVR internaţional, 20.55
“Mulţi cineaşti l-au lipsit pe Sadoveanu de savoare, dar un asemenea grad de absenţă a afinităţii a mai înregistrat doar M. Drăgan la Neamul Şoimăreştilor!” (Dicţionar de filme româneşti, 2002)

Elvira Madigan (1967), cu Bo Widerberg – Joi, TVR 1, 21.10
“Fapt divers care ar fi putut servi şi ca subiect de romanţă lent scrîşnită la flaşnetă. […] Plastica elaborată a filmului pare a avea funcţia mistificatoare de a-i absolvi pe eroi. Stilul ucide, aici, viaţa dacă ea existase iniţial în intenţia cineastului.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Duminică, pierzi sau cîştigi / Any Given Sunday (1999), cu Al Pacino – Joi, PRO Cinema, 22.00
“Proiectat, de astă dată, în lumea pervertită a fotbalului american, Stone exaltă ideea că atletul rămîne, şi în secolul XXI, o fiinţă umană. Realizatorul denunţă rasismul latent din sport, unde negrii nu pot fi decît jucători, foarte rar antrenori, şi niciodată manageri. Un pic de luptă între generaţii, agitaţie, vacarm şi un montaj manipulator care pulverizează realitatea într-un vertij de imagini buimăcesc publicul aproape trei ore, fără a-l uimi sau emoţiona măcar.” (Dicţionar universal de filme, 2002)


Pe posturi străine

Luni – 24 aprilie, TCM, 22.00
Cavalerii Mesei Rotunde / Knights of the Round Table
Film de acţiune, Marea Britanie-SUA, 1953
Regia: Richard Thorpe
Cu:
Robert Taylor
Ava Gardner
Mel Ferrer

[2] nom. Oscar

“Bunul rege e jucat de Mel Ferrer, iar Regina Guenevere este portretizată de Ava Gardner. Eforturile lui Arthur de a crea o societate perfectă în Camelot sînt compromise atunci cînd Guenevere se îndrăgosteşte de cavalerul de încredere al său Sir Lancelot (Robert Taylor).” (All Movie Guide)

Miercuri – 26 aprilie, TCM, 22.05
Cîntînd în ploaie / Singin’ in the Rain
Film muzical, SUA, 1952
Regia: Gene Kelly, Stanley Donen
Cu: Gene Kelly –Globul de Aur pt. cel mai bun actor (musical/comedie), Oscar special pt. contribuţia excepţională – ca actor, cîntăreţ, dansator şi regizor – la afirmarea artei coregrafice în şi prin film

[2] nominalizări Oscar, în anul în care musicalul lui Vincente Minnelli – Un american la Paris – cu Gene Kelly şi Leslie Caron, obţinea 6 premii Oscar.

“Devansînd moda, Kelly şi Donen exploatează pitorescul nostalgic al anilor ’20, într-un musical antrenant şi plin de umor, despre sfîrşitul cinematografului mut, începutul celui sonor şi primele comedii muzicale de mare montare.” (Cinema…un secol şi ceva, 2002)

“Glorificare a visului american şi celui hollywoodian în special. […] Cel mai profesional musical făcut vreodată, opera unei echipe experimentate, formată din talente complementare.“ (B. Day) (Cinema…un secol şi ceva, 2002)

“Secvenţe celebre: dansul care dă titlul filmului şi care a fost calificat de critică drept ‘cel mai încîntător dans din istoria cinematografului’; dansul lui Donald O’Connor cu canapeaua; secvenţa baletului apaş, cu Gene Kelly şi Cyd Charisse, care a fost repetată timp de o lună, filmată timp de două săptămîni şi care a costat a cincea parte din bugetul întregului film.” (Cinema…un secol şi ceva, 2002)

“Musical inspirat, paradoxal, scenariştilor Adolph Green şi Betty Comden de vechiul şlagăr ‘Singin in the Rain’, ca o savuroasă lecţie coregrafic-muzicală de istorie despre zorii filmului sonor, cînd realizatori şi actori se adaptează, din mers, tehnicii noi. Gaguri vizuale şi auditive bazate pe documentele epocii – ca microfoanele enorme imposibil de disimulat, voci nestăpînite, sunete parazite – produ capodopera! Replică-rapel: ‘Dacă vezi un film, le-ai văzut pe toate…’ Secv. rapel: extravaganta pledoarie pentru dreptul la rîs a lui O’Connor.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“Fără a minimaliza meritele lui Vincente Minnelli în dezvoltarea filmului muzical-coregrafic, vom spune că el se ferea, în general să problematizeze; abia cei care preiau de la el preocupările de gen – Stanley Donen şi Gene Kelly – vor merge pe această cale, vor urmări ca filmele lor să nu fie doar muzică şi dans, ci să aibă şi idei. Ei vor prelua însă de la Minnelli ironia care-i va diferenţia de sentimentalul Fred Astaire.”