Grupaj de referinţe cinematografice realizat de Alin Cristea


Filmele săptămīnii

Mīndrie şi prejudecată
Născuţi asasini
Exilul lui Gardel
Dansīnd cu noaptea
Cyrano de Bergerac
Dulcea pasăre a tinereţii
Pădurea spīnzuraţilor
Pensiunea artistelor
Viaţa e frumoasă
Jocul
Război şi pace
Masca
Plutonul


Vineri – 7 aprilie, PRO Cinema, 16.45
Mīndrie şi prejudecată / Pride and Prejudice
Film de dragoste, SUA, 1940
Regia: Robert Z. Leonard
Cu:
Greer Garson
Laurence Olivier

1 premiu Oscar [1]

“Ecranizare conformistă a nonconformistului roman omonim de Jane Austen. Un casting de nume strălucite e īmpins spre un joc convenţional, cu excepţia lui Olivier, elegant, rece, aristocratic şi misterios.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 7 aprilie, PRO Cinema, 22.05
Născuţi asasini / Natural Born Killers – Premiul Special al Juriului la Veneţia
Satiră, SUA, 1994
Regia: Oliver Stone – nominalizare Globul de Aur pentru regie
Cu Woody Harrelson

“Un film despre relaţia triunghiulară dintre crimă, mijloace de comunicare şi societate, care adoptă forma satirei sociale contemporane şi apoi toarnă totul īn două tipare de gen: road movie şi thrillerul carceral.” (Gavin Smith) (Cinema…un secol şi ceva, 2002)

“Stone e furios, dar şi fascinant. Filmul lui e o predică politico-morală printr-un infern de fantasme dragi. Dacă n-ar fi fost acele fantasme create de cinismul electronicii, cum s-ar fi putut construi azi această jucărie hiperbolică? Filmul său e un rap pentru ochi: legat prin limbaj şi prin ritm de acel univers īmpotriva căruia se revoltă.” (Roberto Escobar) (Cinema…, 2002)

“Născuţi asasini nu e un film lesne de asimilat pentru că nu poţi avea un punct de vedere şi atunci trebuie să te laşi īn voia lui. Dacă īi contrapui o etică convenţională nu-i vei da de capăt. Filmul se cere privit ca o meditaţia asupra violenţei.” (Oliver Stone) (Cinema…, 2002)

“Mai īntīi a fost cuvīntul, adică o povestioară a lui Quentin Tarantino. Povestea, ca atare, nu poate fi luată īn serios datorită mijloacelor de multiplă parodie utilizate, iar parodia, la rīndul ei, e atīt de īncărcată, īncīt se adresează mai curīnd analizei semiologice decīt psihologiei spectatorului. Ceea ce ar fi putut fi un nou Bonnie şi Clyde e doar un buimăcitor exerciţiu de stil. Mezalianţa dintre Stone şi Tarantino nu ţine. Stone este un mediocru perfect normal, care ştie să povestească clasic o istorie cu mesaj, iar Tarantino un dement furios sau unul care face pe nebunul. Cīnd (contaminat de succesul lui Pulp Fiction) Stone mimează, şi el, paranoia, rezultatul e penibil. ‘Intelectualismul īnăbuşă cinematograful!’ – gemea – cīndva, Orson Welles. Şi nu văzuse Născuţi asasini!” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 7 aprilie, TVR Cultural, 22.45
Exilul lui Gardel / Tangos, l’exil de Gardel – Premiul special al juriului la Veneţia
Dramă, Argentina-Franţa, 1985
Regia:
Cu: Marie Laforet

“Copleşiţi de nostalgii şi confruntaţi cu problemele de adaptare, un grup de exilaţi argentinieni pun īn scenă un balet inspirat de viaţa şi opera legendarului dansator de tango argentinian Gardel. Consacrat de filmul politic argentinian, Solanas surprinde cu acest melancolic ‘musical’ care exprimă, prin dans, sfīşierea produsă de exil. Deşi păcătuieşte prin oarecare lungimi, filmul surprinde cu umor şi har incidentele ce survin īn timpul pregătirii unui spectacol.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 7 aprilie, TVR 1, 00.20
Dansīnd cu noaptea / Dancer in the Dark – Palme d’Or la Cannes, Cel mai bun film european (European Film Academy), nom. César (Oscarul francez) pt. cel mai bun film străin
Dramă muzicală, Danemarca-Franţa-Suedia, 2000
Regia: Lars von Trier
Cu: Björk – Premiul de interpretare la Cannes, Premiul de interpretare (European Film Academy), nom. Oscar pt. cel mai bun cīntec, nom. Globul de Aur pt. rol principal (dramă)

“Tragedie muzicală folosind toate resursele melodramei, filmul duce la ultimele consecinţe gustul pentru extravaganţă al lui von Trier, care face din personajul interpretat de Björk o Ioana d’Arc a lumpenului emigrant, care luptă pentru a-şi salva fiul şi moare atīrnată īn ştreang. E o viziune īn care naivităţile inerente se topesc īn geniu vizual.” (Alex. Leo Şerban) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Un exemplu de nou cinematograf european iconoclast. Dezmembrīnd musicalul hollywoodian fără prea multă preocupare pentru un realism plauzibil, Dansīnd cu noaptea abandonează multe dintre regulile meşteşugului cinematografic īn entuziasmul său pentru camerele digitale şi pentru bombardamentul multi-imaginii.” (Sight and Sound) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Melodrama e īmpinsă prea departe, pīnă la eroarea judiciară, ca īntr-un film indian, ba chiar pīnă la execuţia eroinei, iar partea muzical-coregrafică a filmului, semnată de Björk, e precară şi diletantă (autoarea a anunţat, de altfel, după premieră, că ar reface partitura), culorile sīnt terne tocmai īn imaginarul īn care ar trebui să strălucească şi, cu excepţia părţii dramatice atribuite protagonistei, care străluceşte īntr-un uluitor debut cinematografic, ceilalţi actori nu prea au ce juca, plīng doar, din cīnd īn cīnd, impresionaţi de tristul destin al eroinei.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Sīmbăt㠖 8 aprilie, Naţional TV, 20.00
Cyrano de Bergerac – César, Globul de Aur, nom. Oscar, nom. BAFTA
Dramă, Franţa, 1990
Regia: Jean-Paul Rappeneau – César
Cu: Gérard Depardieu – César, Premiul de interpretare la Cannes, nom. Oscar

10 premii César (Oscarul francez) [10]
2 premii la Cannes
2 premii acordate de European Film Academy
3 premii Oscar [5]
[3] nom. BAFTA (Oscarul britanic)

“Iată exemplu tipic de cinematograf popular artistic. Toată lumea găseşte ce-şi doreşte. Versurile lui Rostand şi cele ale lui Carričre, care pastişează plin de respect, adaptīnd piesa cu inteligenţă şi subtilitate, sună ca o muzică. Este o operă perfectă, căreia i se poate reproşa tocmai această perfecţiune (sau, altfel zis, absenţa surprizei).” (Gilbert Salachas) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Meritul lui Rappeneau este că a ştiut să orchestreze cu discreţie textul lui Rostand (a cărui cadenţă alexandrină se regăseşte īn tot filmul), spectaculoasa reconstituire de epocă (ale cărei virtuţi au fost recompensate prin numeroasele premii pentru decoruri şi costume) şi, evident, jocul lui Depardieu, vioara īntīi īn acest film. Considerīnd că Cyrano este ‘o chintesenţă de furie şi durere’, Depardieu, cu impresionanta lui carură completată cu un nas perfect calibrat, īşi confirmă propensiunea pentru portretizarea unor personaje bigger than life, atīt reale cīt şi imaginate, care-i vor jalona īntreaga carieră: Danton, Rodin, Columb, Monte-Cristo, Balzac, Jean Valjean.” (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Aventurile unui pamfletar pe gustul iubitorilor de cuvinte. Tirade īn versuri, īn decoruri şi costume grandioase, scene bataliste minuţios reconstituite, respect pentru Rostand, un rol pe măsura lui Depardieu – mulţime de īnsuşiri, numai expresivitate filmică nu!” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Duminic㠖 9 aprilie, Prima TV, 00.30
Dulcea pasăre a tinereţii / Sweet Bird of Youth
Dramă, SUA, 1962
Regia: Richard Brooks
Cu:
Paul Newman – nom. Globul de Aur
Geraldine Page – Globul de Aur, nom. Oscar

1 premiu Oscar [3]
1 premiu Globul de Aur [4]

“Pentru a doua oară inspirat de Tennessee Williams (v. Cat on a Hot Tin Roof), Brooks face unul dintre cele mai necruţătoare filme ale sale.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Luni – 10 aprilie, B1 TV, 20.00; 00.15 – partea I
Miercuri – 12 aprilie, B1 TV, 20.00; 00.15 – partea a II-a
Pădurea spīnzuraţilor
Dramă, Romānia, 1965
Regia: Liviu Ciulei – Premiul pt. regie la Cannes
Cu Liviu Ciulei, Victor Rebengiuc

Cel de-al treilea film şi ultimul realizat de Ciulei, care, īn continuare, se va dedica īn exclusivitate teatrului, “Pădurea spīnzuraţilor rămīne cel mai ambiţios proiect cinematografic al regizorului, atīt prin obiectivele sale estetice, prin īncărcătura moral-filozofică cīt şi, mai ales, prin atitudinea – de respect creator – faţă de opera literară clasică pe care cineastul şi-a propus s-o transpună pe ecran.” (Istoria filmului romānesc 1897-2000)

“Ecranizīnd romanul lui Rebreanu, Ciulei lărgeşte făgaşul principal al acţiunii, alăturīnd evoluţiei eroului central alte destine, pentru a putea urmări istoria unui īntreg conglomerat social şi naţional. Filmul efectuează astfel radiografia unei lumi a războiului, īn care luptă oameni aparţinīnd diferitelor naţiuni (…). Īn acelaşi timp, reconstituire minuţios documentată a frontului şi spectaculos eşafodaj ritmic şi plastic, filmul caută să dea o definiţie de sens şi de stil mediului şi epocii (īn arhitectură, decor, descrierea de moravuri), să imprime pregnanţă manifestărilor omeneşti elementare īn faţa primejdiei, opresiunii şi a morţii. Acesta este contextul īn care sīnt situate temele principale ale istoriei morale a eroilor – ieşirea din conformism, cristalizarea conştiinţei naţionale, apariţia protestului neclar, anarhic, īmpotriva mecanismului antiuman care tranformă oamenii īn unelte oarbe. […] Prin efortul de sinteză monumentală, filozofic-istoric, filmul a marcat o etapă īn seria ecranizărilor de primă valoare din literatura naţională.” (Dicţionar cinematografic, 1974)

“Prin natura subiectului şi prin portanţa dilemei morale, filmul lui Ciulei se īnscrie pe linia unor capodopere ale genului precum Iluzia cea mare, Nimic nou pe frontul de vest sau Cărările gloriei. Dar mai mult chiar decīt acestea, Pădurea spīnzuraţilor ‘depăşeşte, īncă din straturile şisturilor din care e alcătuit, orizontul unei culturi unice şi se insinuează sub un cer internaţional; la popota ofiţerilor – loc de īntrunire prin excelenţ㠖 se ivesc, pe līngă austrieci şi unguri, romāni, cehi, ruteni, croaţi, evrei, sīrbi, polonezi şi chiar italieni, dintre care cei mai mulţi ar putea să retrăiască oricīnd dilemele lui Bologa, totul depinzīnd de punctul cinematografic īn jurul căruia pivotează frontul. Īn acest sens, al semnificaţiei pe orizontală, īn extensiune, Pădurea spīnzuraţilor se impune ca filmul cu suprafaţa ideologică cea mai largă’. (Florian Potra). ‘Mişcarea vie a ideilor, simţul povestirii īn imagini, fastul invenţiei vizuale şi mai ales neīntrerupta pulsaţie a concretului fac ca adevărul vieţii să irumpă aici cu putere, īnscris īn realismul minuţios al ambianţei şi īn exactitatea tipologiei.’ (George Littera) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Pădurea spīnzuraţilor aduce o intuiţie care lipseşte celor mai multe dintre filmele noastre vechi sau noi: poliritmia. Ciulei amestecă, īn general fără stridenţă, domoala descriere psihologică, părţile īn care dintr-o acumulare răbdătoare de detalii se developează starea lăuntrică a personajului, cu naraţiunea nervoasă, preponderentă īn momentele de precipitare a intrigii; schimbă pe neaşteptate registrul povestirii, spulberă tensiunea cu un detaliu comic; alternează ritmurile interne ale imaginii trecīnd de la īncetineala travelingurilor la bruscheţea transfocatoarelor; dă filmului, īn ansamblu, o amploare simfonică. Organizarea ritmică a īntregii opere e dominată de o anumită lentoare (care a displăcut unor critici din epocă) dar rarefierea aceasta a ritmului vine din nevoia cineastului de a cristaliza expresiv, de a «densifica» o stare lăuntrică, de a accede la simbol, nu e o simplă sechelă literară.” (George Littera) (Istoria filmului romānesc 1897-2000)

“Un exemplu de stilistică a unui film epic expresiv, realist, īn acelaşi timp şi poetic, un film lucrat după toate normele de gīndire ale cinematografiei clasice, ale filmului sonor dintre cele două războaie, film cu capacităţi de cuprindere a mediilor, a personajelor, a structurilor sufleteşti, film care se referă atīt la trăirile īn cruzimea războiului cīt şi la frumuseţea dragostei, sentimente deosebit de delicate pe care regizorul ştie să le ţină īn mīnă ca un dirijor de clasă īnaltă, care ştie să orchestreze, ştie să stăpīnească tonalităţile, efectele, cu actori de primă mīnă ai Romāniei.” (Savel Stiopul, Incursiune īn istoria artei filmului romānesc)

“La un prim proiect al adaptării romanului lui Liviu Rebreanu a lucrat Roberto Rossellini, care a produs şi un scenariu. Din fericire, tema a fost preluată de Ciulei care şi-a dorit ‘un film despre dărīmarea certitudinilor, conformismelor şi concepţiilor de viaţă’. Cu ajutorul lui Titus Popovici, regizorul a eliminat aspectele conjuncturale şi a universalizat personajul, obţinīnd capodopera cinematografiei romāne, laureate la Cannes. Expresivitatea filmică (…) şi poezia reţinută a secvenţelor produc unul din rarele cazuri īn care adaptarea e superioară, īn multe privinţe, chiar originalului literar.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“Pădurea spīnzuraţilor rămīne, deocamdată, cel mai complet şi mai dens film romānesc.” (Florian Potra, Aurul filmului, 1984)

Marţi – 11 aprilie, TVR Cultural, 19.45
Miercuri – 12 aprilie, TVR Cultural, 00.30
Pensiunea artistelor / Stage Door – nom. Oscar
Dramă, SUA, 1937
Regia: Gregory La Cava – nom. Oscar
Cu: Katharine Hepburn

[4] nom. Oscar

“Terry Randall, o tīnără frumoasă şi bogată, hotărăşte să se afirme ca actriţă pe Broadway, fără a face uz de relaţiile familiei sale. Pensiunea īn care se mută e locuită şi de alte aspirante la glorie teatrală, cu care Terry īmparte speranţele şi dezamăgirile vieţii din spatele scenei.” (www.port.ro)

Marţi – 11 aprilie, Prima TV, 20.00
Viaţa e frumoasă / La vita e bella – Marele Premiu al Juriului la Cannes, Oscar pt. film străin, César pt. cel mai bun film străin, David di Donatello, nom. Oscar pt. cel mai bun film
Tragicomedie, Italia, 1998
Regia: Roberto Benigni – David di Donatello pt. regie, David di Donatello pt. scenarieu, nom. Oscar pt. regie, nom. Oscar pt. scenariu
Cu: Roberto Benigni – Oscar, BAFTA, David di Donatello

3 premii Oscar [7]
8 premii David di Donatello (Oscarul italian)

La vita e bella a obţinut peste 50 de premii īn toată lumea şi este filmul străin care a obţinut cele mai mari īncasări īn Statele Unite.

“Ca şi Chaplin īn Dictatorul, Benigni realizează un film despre forţa de supravieţuire pe care o dă zīmbetul, transfigurīnd oroarea īn gag şi aducīnd hohotul suprarealist īn spaţiul concentraţionar.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“De ce să rīdem de un lucru atīt de tragic, de cea mai mare oroare a secolului? Pentru că e vorba despre o poveste dedramatizată, de un film dedramatizat. Pentru că viaţa e frumoasă şi pentru că germenul speranţei se ascunde chiar şi īn oroare. Rīsul ne salvează.” (Roberto Benigni) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Cīnd un clovn īmbătrīneşte vrea să fie Chaplin. Această zisă clasică i se potriveşte lui Benigni, care şi-a creat nici mai mult nici mai puţin decīt Dictatorul lui.” (Lorenzo Codelli) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

“Asemenea lui Chaplin şi Lubitsch cu Dictatorul şi, respectiv, A fi sau a nu fi, cineastul Benigni optează pentru repetiţie, pentru punerea īn abis a ficţiunii şi dublarea realului de către farsă, o dublare perceptibilă īn mersul cu paşi exageraţi al clovnului (pentru a se duce la prefectură şi, mai apoi, la moarte) şi īn jocurile lipsite de inocenţă la care de dedau tatăl şi fiul (jocul de-a prizonierul, fără a menţiona că pierzătorii sīnt eliminaţi, sau jocul – ca la Lubitsch, de altfel – cu un tanc īn miniatură). Realul pare astfel a se goli de substanţa sa tragică.” (Stéphane Goudet) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Marţi – 11 aprilie, TVR 1, 21.10
Jocul / The Game
Thriller, SUA, 1997
Regia: David Fincher
Cu: Michael Douglas

“Pe un scenariu clasic de thriller, īn care personajul principal este urmărit de o ‘Companie de Servicii Recreative’, The Game leagă inteligent toate iţele suspiciunii iniţiale īntr-un nod final care s-ar putea rostogoli mai departe, īn funcţie de naivitatea sau perspicacitatea spectatorului… Este o şaradă plină de referinţe explicite la filmele emblematice ale ‘Americii paranoice’ (Conversaţia, The Parallax View, After Hours) şi, totodată, la realitatea anilor ’90 (sigla companiei, ‘CRS’, este o ‘anagram㒠amuzant-anxioasă a două instituţii-cheie īn SUA: CIA şi IRS-ul – ultima fiind fiscul). […] Ca şi īn Fight Club, Fincher descrie o Americă prad㠑sectelor’ laice, īn care elanul mistic nu a dispărut, ci a fost īnlocuit de religia entertainmentului.” (Alex. Leo Şerban)

“Un coşmar kafkian, o farsă diabolică, un film despre moarte şi imprevizibil.” (PRO TV Magazin)

Marţi – 11 aprilie, TVR 2, 22.30 – partea a II-a
Război şi pace / War and Peace – Globul de Aur pt. film străin, nom. Globul de Aur pt. cel mai bun film
Dramă, SUA-Italia, 1956
Regia: King Vidor – nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Cu:
Henry Fonda
Audrey Hepburn – nom. Globul de Aur

1 premiu Globul de Aur [5]
[2] nom. Globul de Aur

“Sarcina comprimării romanului tolstoian e īmplinită de Vidor prin reducerea la elementele sale esenţiale. Construit dintr-un mozaic de secvenţe paralele şi contrastante, cīnd vaste fresce narative sau descriptive, cīnd restrīnse la acceleraţia dramatică, filmul īi aparţine īn īntregime Nataşei. Surīzătoare şi tragică, dură sau meditativă, Audrey Hepburn umple īntreg ecranul cu prezenţă şi farmec, prin inteligenţa jocului servit de instinct. Foarte bun şi Henry Fonda īn Bezuhov.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Marţi – 11 aprilie, Naţional TV, 00.00
Masca / The Mask
Dramă, SUA, 1985
Regia: Peter Bogdanovich
Cu: Cher – Premiu de interpretare la Cannes

1 nom. Osacar [1]

“Morbiditatea temei [leonita, maladie rară care depune calciu pe craniu] e eludată prin investigarea psihologiilor. Remarcabilă plasticitatea măştii care creează interpretului mobilitatea expresivă, ca şi apariţia convigătoare a lui Cher īntr-o mamă atipică.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Miercuri – 12 aprilie, PRO Cinema, 22.00
Plutonul – Oscar, Globul de Aur
Film de război, SUA, 1986
Regia: Oliver Stone – Oscar, Globul de Aur, BAFTA, Ursul de Argint la Berlin, nom. Oscar, nom. Globul de Aur pt. scenariu
Cu:
Charlie Sheen
Tom Berenger – Globul de Aur, nom. Oscar pt. rol secundar
Willem Dafoe – nom. Oscar pt. rol secundar

4 premii Oscar [8]
3 premii Globul de Aur [5]

“Stone s-a īntors, şi el, decorat din experienţa sa vietnameză, dar abia după 20 de ani mai tīrziu a īndrăznit să povestească ce a văzut: jungla colcăind de sunete (stereo), oroarea şi, īn cele din urmă, amărăciunea războiului unde doar cadavrele se mai pot reconcilia. Filmul său nu e nici alegoric, ca Apocalypse Now, nici de expiere, precum The Deer Hunter, nici debil fascizant ca Rambo First Blood şi nici făcut să dea speranţă precum Coming Home; el nu vrea decīt să fie lucid şi realist īn oroare şi denunţ. Dar tocmai acest realism al ororii īmpins prea departe, realism lipsit de imaginaţie şi poezie, dăunează filmului, trădīnd mediocritatea regizorului.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“Ceea ce face ca Plutonul să fie un film important este portretul īn mod brutal realistic al oamenilor īn război. Acei trepăduşi fără minte care s-au īnfiorat la exploziile caricaturale din Rambo (1985), Missing in Action (1984) sau Top Gun (1986) ar trebui să vadă Plutonul şi să fie zgīlţīiţi pentru a reveni la realitatea războiului care īnseamnă privaţiune, suferinţă şi moarte. Fanteziile militare simpliste care se laudă cu viziunile deformate (şi adesea aprobate de Departamentul Apărării) despre onoare, eroism şi sacrificiul de sīnge apar jignitoare şi perfide atunci cīnd sīnt comparate cu realitatea haotică, terifiantă şi tragică din Plutonul.” (CineBooks) (Cinemania ’97)

“Stone nu ţine o predică. El īşi aminteşte. El face să explodeze mitul Rambo pentru a ne reaminti că războiul e un infern. Stone combină un ritm dărīmător cu nişte personaje puternice, replici aspre şi o imagine şfichiuitoare ca ploaia īn obraz.” (Rita Kempley) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Cu un buget incredibil de mic de 6,5 milioane de dolari, Stone a filmat Plutonul īn 55 de zile. Spre surpriza tuturor, filmul a fost un imens succes de public şi apreciat de critică.


Alte filme

Harry Potter şi prizonierul din Azkaban / Harry Potter and the Prisoner of Azkaban (2004), cu Daniel Radcliffe – Vineri, HBO, 18.40; Miercuri, 21.35
“Din păcate, deşi Harry Potter şi prizonierul din Azkaban este cel mai bun roman – avīnd īn vedere construcţia, suspansul şi, de ce să nu o recunoaştem, valoarea literar㠖 dintre primele trei, ecranizarea sa este cea mai slabă dintre filmele de pīnă acum. Astfel, se poate observa o tendinţă īngrijorătoare īn trecerea de la carte la ecran (ca admirator al lui Harry Potter, sper din tot sufletul să mă īnşel): dacă romanele sīnt din ce īn ce mai complexe şi mai captivante, filmele tind să devină din ce īn ce mai schematice şi mai plictisitoare.” (Mihai Fulger) (Romānia literară, Nr. 27, 14 - 20 iulie 2004)

Stare de asediu / The Siege (199, cu Denzel Washington, Annette Bening, Bruce Willis – Vineri, B1 TV, 23.00
“Īn ziua īn care străzile New York-ului sīnt supuse unei serii nesfīrşite de atacuri teroriste, trei agenţi FBI sīnt confruntaţi cu implicaţiile jurămīntului lor de credinţă, şi fiecare caută să le rezolve īn felul său. Care e linia de demarcaţie īntre protejarea vieţii unei ţări şi drepturile fundamentale ale cetăţenilor? Cum să se comporte societatea democratică īn faţa pericolului? Ce măsuri de securitate pot fi luate, fără ca acestea să atingă prevederile Constituţiei? Pentru a te lupta cu monstrul, e necesar să devii tu īnsuţi monstru? Iată cīteva dinrte īntrebările pe care le pune Zwick cu acuitatea unei vii expresivităţi cinematografice, sub forma unui thriller captivant.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Equilibrium (2002), cu Christian Bale – Vineri, HBO, 23.00
“Īntr-un viitor īndepărtat, după ce un al treilea război mondial a decimat mare parte din populaţia Pămīntului, o nouă naţie cunoscută sub numele de Libria se ridică sub conducerea autoritară a Tatălui. Convins că emoţiile umane şi exprimarea lor sīnt de vină pentru colapsul societăţilor trecutului, Tatăl a decretat că toţi cetăţenii trebuie să ia o doză zilnică de Prozia II, un drog care nivelează peisajul emoţional. Īn acest fel, toate formele de expresivitate creativă devin ilegale. Violarea noilor legi poate fi pedepsită cu moartea. John Preston (Christian Bale) este un poliţist din forţele de elită care dă de urm㠒infractorilor simţitori’ şi īi pedepseşte. Īntr-o zi, Preston uită din greşeală să-şi ia medicamentul şi, pentru prima dată, īncepe să experimenteze emoţiile. Preston īşi dă seama că există o reţea subterană de rebeli care refuză să ia Prozia şi care au īmbrăţişat arta şi literatura. Mai mult, se īndrăgosteşte de Mary (Emily Watson), unul dintre membrii lor.” (www.port.ro)

Ultimul vals / The Last Waltz (197, regia: Martin Scorsese – Vineri, TVR 2, 23.05
“După ce a scris un scenariu inutil de 200 de pagini, mobilizīnd şapte camere de 35 mm pentru un spectacol care a durat şapte ore, īntr-un décor de Traviata, īmprumutat de la Operă, Scorsese a muncit doi ani la montaj, făcīnd din lunga paradă a starurilor muzicale un film de autor.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Prinţul mareelor / The Prince of Tides (1991), cu Barbra Streisand, Nick Nolte – Vineri, Prima TV, 23.30
“Diletantă divagaţie freudiană fără alte argumente decīt farmecul lui Nolte.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Să mori rănit din dragoste de viaţă (1984), cu Gheorghe Visu, Caludiu Bleonţ, Marcel Iureş, Tora Vasilescu – Vineri, TVR Cultural, 00.45
“Filmul urmăreşte povestea de viaţă (şi de moarte, ‘din dragoste de viaţă’) a doi tineri angrenaţi īn mişcarea antifascistă, care primesc misiuni de a arunca īn aer o uzină de armament germană. Naraţiunea cinematografic㠖 scrisă de Anghel Mora, alias Mihai Diaconescu – are nerv, momente de suspans, īnvăluitoare tente poetice, secvenţe antologice, un deznodămīnt ‘retezat’, ca o cădere de ghilotină. Iar cele două personaje principale, complementare, se bucură de excelente interpretări: Claudiu Bleonţ, cu expresivitatea sa de excepţie, are masca lui Harold Lloyd, un chip curat şi senin īntr-o lume frămīntată; alături de el este Gheorghe Visu, cu disponibilităţi portretistice practic nelimitate, de data asta īn rolul unui tīnăr īntreprinzător şi dinamic, care parcirge drumul unei īnţelegeri superioare a vieţii; goana lor pe biciclete, ca un strigăt de bucurie, după reuşita misiunii de la Telega, ne poartă gīndul spre exuberanţele unor Butch Cassidy şi Sundace Kid, rămīne printre ‘marile momente’ ale cinematografiei naţionale.” (Istoria filmului romānesc 1897-2000)

Copilaşul domnişoarei / Bachelor Mother (1939), cu Ginger Rogers – Sīmbătă, TVR Cultural, 14.00
“O tīnără vīnzătoare găseşte un copil abandonat şi, īn ciuda dezminţirilor, este considerată mama lui. Īndrăgostit de ea, fiul patronului se oferă să recunoască bebeluşul. O intrigă plină de haz ce-i oferă protagonistei ocazia unui rol excelent.” (www.port.ro)

Avarul / L’Avare (1980), cu Luis de Funčs – Sīmbătă, Naţional TV, 16.00
“Adaptare elaborată de un regizor bulevardier, intimidat de sarcină, care nu are comun cu Moličre decīt textul şi pretextul. Dar comentariul clasicului comediei franceze despre relaţia dintre aur şi inima umană răzbate, deşi afectat de gălăgia, ţopăielile şi scălămbăielile fără haz atribuite lui Harpagon de interpretul scăpat de sub controlul regiei.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Ultimul cartuş (1973), cu Sergiu Nicolaescu – Sīmbătă, PRO Cinema, 20.00; Duminică, 13.00
“Continuare a seriei de istorie criminalistă, de astă dată īn afara Bucureştilor urmărindu-l, īn absenţa faimosului comisar Miclovan, pe cel mai bun discipol al acestuia. Expediat la mănăstire, acesta concentrează, īn jurul său, pe līngă prilej de pitoresc turistic la Cheile Bicazului, şi una dintre cele mai neconvingătoare confruntări īntre bine şi rău filmate vreodată la noi.” (Dicţionar de filme romāneşti, 2002)

Air America (1990), cu Mel Gibson – Sīmbătă, Prima TV, 20.00
“Satiră acerbă la adresa duplicităţii militariste, īmbinare abilă de aventură şi umor absurd.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Tango & Cash (1989), cu Sylvester Stallone, Kurt Russell – Sīmbătă, PRO TV, 20.30; 01.00
“Tango (Stallone) şi Cash (Russell) sīnt cei mai buni poliţişti din Los Angeles. Bineīnţeles, fiecare crede despre el că este cel mai bun. Aici se opresc asemănările dintre ei, dacă nu se ţine cont de faptul că o persoană foarte influentă īi consideră pe amīndoi un pic prea buni pentru ceea ce fac. De fapt nici Tango, nici Cash nu prea arată a poliţişti. Tango umblă numai la costum, conduce un Cadillac decapotabil şi joacă cu mult succes la bursă pentru a face rost de bani. Īn shimb, Cash aduce mai mult cu borfaşii pe care īi arestează. Cu părul lung şi īmbrăcat numai cu ciudăţenii fine, īşi face datoria dīnd dovadă de o uluitoare lipsă de griji. O situaţie cu totul specială īi va face īnsă pe cei doi oameni atāt de diferiţi să se sprijine unul pe celălalt pentru a scăpa cu basma curată.” (www.port.ro)

Mulholland Falls (1996), cu Nick Nolte, Melanie Griffith – Sīmbătă, TVR 2, 22.10
“Miza conflictului e legea tăcerii īn numele ‘Raţiunii de stat’. Dar poliţia răspunde la metodele secrete ale FBI-ului cu aceleaşi metode, lăsīnd impresia luptei dintre două bande de gangsteri. Altfel, filmul e impresionant, cu parfum retro şi puternic tensionat.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Eroare fatală / Fatal Error (1999) – Sīmbătă, Antena 1, 22.30
“Un virus necunoscut provoacă mai multe morţi misterioase īn Seattle. Specialista īn viruşi Samantha Craig trebuie să facă echipă īn acest caz cu doctorul Nick Barnes, interpretat de cunoscutul sex simbol Antonio Sabato Jr. Descoperirea celor doi dă fiori unei lumi īntregi, un virus electronic a reuşit să se transforme īntr-unul patogen, īmpotriva căruia medicina nu are īncă mijloace să lupte. Cei doi medici pornesc o luptă oarbă şi o cercetare continuă pentru a descoperi cine a reuşit să transforme calculatorul īn inamicul public numărul unu.” (www.port.ro)

Cadou de Crăciun / Regalo di Natale (1986) – Sīmbătă, TVR Cultural, 23.00
“Īn noaptea de Ajun, patru vechi prieteni decid să se ascundă de familiile lor īn vila unui prieten penru un joc de pocher la care e invitat şi bogatul şi misteriosul avocat Santelia.” (PRO TV Magazin)

Aşa e viaţa! / Cosi e la vita (199 – Sīmbătă, TVR 1, 00.10
“Bancomat este un hoţ mărunt de cărţi de credit. Īn timp ce este transportat de la īnchisoare la tribunal de tīnărul poliţist Giacomo, el evadează. Acesta īl ia prizonier atīt pe Giacomo cīt şi pe Giovanni, un inventator de jocuri, aflat īntīmplător īn drumul lor. Treptat, pe măsură ce stau īmpreună, cei trei bărbaţi devin prieteni şi cei doi ostatici īşi dau seama că Bancomat nu este un om rău.” (PRO TV Magazin)

Bogus (1996), cu Whoopi Goldberg, Gérard Depardieu – Duminică, PRO TV, 16.15
“Acest film fantastic este povestea plină de farmec a băieţelului Albert (un Osment mult mai mic decīt īl ştiţi din ‘Al şaselea simţ’), fiul răsfăţat al unei magiciene din Las Vegas. Din nefericire un accident de maşină curmă viaţa mamei sale şi el este īncredinţat lui Harriet, o prietenă din copilărie a acesteia care locuieşte tocmai īn statul New Jersey. Din acest moment micuţul trebuie să se adapteze unui stil de viaţă cu totul nou, să accepte lipsa fiinţei dragi şi să se obişnuiască cu schimbările. Totuşi lucrurile nu vor fi aşa de tragice, pentru că băieţelul nu vine singur, ci cu un prieten nedespărţit, dar imaginar. Acesta se cheamă Bogus, un francez hazos şi blajin, interpretat cu īncīntare şi şarm de Gérard Depardieu. Acesta este un fel de īnger păzitor al băiatului, arătīndu-i-se numai lui.” (ww.port.ro)

Mamă de īmprumut / The Gift of Life (1982) – Duminică, PRO Cinema, 17.00; Luni, 11.00
“Joleen Sutton (Susan Dey) este o femeie căsătorită, cu trei copii, care īntr-o zi ia o decizie surprinzătoare atīt pentru Dwayne, soţul ei, cīt şi pentru cei care o cunosc: acceptă să fie inseminată artificial şi să poarte sarcina altei femei. Cum ideea de mamă surogat are baze legale, Joleen trebuie să-i convingă pe Dwayne şi pe prietenii ei că decizia pe care a luat-o poate ajuta o femeie să cunoască bucuria maternităţii. Deşi suma pe care ar īncasa-o Joleen ca mamă surogat ar salva afacerea familiei, Dwayne nu este sigur că aceasta este cea mai bună cale pentru a scăpa de problemele financiare. Şi cu cīt se apropie termenul la care trebuie să vină pe lume copilul, nici chiar Joleen nu mai crede că poate renunţa īntr-adevăr la el...” (www.port.ro)

Sărutul dulce al răzbunării / The Long Kiss Goodnight (1996), cu Geena Davis, Samuel L. Jackson – Duminică, PRO TV, 21.45
“Samantha Caine este o profesoară blajină, cu o familie şi o viaţă normală. Nimeni nu ştie că de fapt ea este Charley, o ucigaşă profesionistă, care a suferit brusc o amnezie şi personalitata ei s-a transformat īn cea a Samanthei. O lovitură o va face să redevină femeia cu sīnge rece de odinioară.” (PRO TV Magazin)

Suflu la inimă / Le souffle au couer (1971) – Duminică, TVR Cultural, 23.00; Luni, 00.00
“Īn oraşul Dijon locuieşte o familie burgheză obişnuită. Tatăl e un ginecolog absorbit de meserie, mama, o femeie veselă şi fără griji, iar Laurent, cel mai mic dintre cei trei fii, e un băiat inteligent şi sensibil, care īşi trăieşte cu intensitate adolescenţa. Pentru a-şi trata o minoră afecţiune cardiacă, el pleacă la sanatoriu.” (PRO T Magazin)

Bătălia de la Alamo / Th Alamo (2004), cu Dennis Quaid – Luni, HBO, 20.00
“Remake-ul de faţă porneşte şi el pe urmele sodaţilor implicaţi īn luptele de frontieră din 1836, īntre texani şi mexicani. Confruntīndu-se cu greutăţi de nedescris, un grup de oameni obişnuiţi, mai puţini de 200, au crezut īn viitorul Texasului şi au apărat fortul Alamo timp de 13 zile, īn faţa soldaţilor mexicani conduşi de dictatorul general Antonio Lopez de Santa Anna, guvernatorul Mexicului. Sub comanda a trei bărbaţi - tīnărul Lt. Col. William Travis (Patrick Wilson), pasionatul James Browie (Jason Patrick) şi legenda vie David Crockett (Billy Bob Thornton), texanii mai degrabă ar fi murit decīt să renunţe la visul de libertate. Sacrificiul lor l-a determinat pe gen. Houston (Dennis Quaid) să lupte īn continuare şi să obţină independenţa Texasului.” (www.port.ro)

Amanta / Mistress (1992), cu Danny Aiello, Robert de Niro – Luni, Naţional TV, 00.00
“Marvin este un scenarist ce crede că nu mai are nici o şansă să fie devină cunoscut, īnsă este contactat pentru a face un film. Problema este că nu are cine să īl finanţeze şi astfel el şi Stuart (un alt scenarist) vor intra īn contact cu trei posibili sponsori. Fiecare are cīte o amantă şi doreşte ca aceasta să apară īn film. Scenariul va fi modificat pentru ca respectivele amante să aiba şi ele un rol.” (www.port.ro)

Avalanşa / Avalanche (1999) – Marţi, PRO TV, 13.30; Miercuri, 10.00
“Jack (C. Thomas Howell), soţia lui Lia (Caroleen Feeney) şi un prieten de-al lor Neil (Thomas Ian Griffith) lucrează cu toţii pentru Agenţia de protecţie a mediului din Alaska. Īn timpul unei expediţii de cercetare īntr-un orăşel din munţi, cei trei sunt surpinşi de o avalanşă. Jack este ucis, iar Lia scapă cu viaţă numai datorită lui Neil care apoi īşi face probleme de conştiinţă că nu l-a putut salva şi pe soţul ei. Se pare că avalanşa a fost produsă de o explozie la o rafinărie din oraş care provoacă şi o catastrofă industrială de proporţii.
După cīţiva ani, Lia se īntoarce īn Point Hope īn calitate de ofiţer al Protecţiei Mediului. Misiunea ei e să dea aprobarea finală a unei noii rafinării. Aici īl īntīlneşte pe Neal Morgan, pilotul de elicopter care o īnsoţeste īn turul de inspecţie. Dar ce trebuia să fie o simplă formalitate devine un mare semn de īntrebare, căci Lia e martora unei alte avalanşe, ale cărei cauze bănuieşte că au legătura cu noua conductă.” (www.port.ro)

Singur acasă 2 – Pierdut īn New York / Home Alone 2 – Lost in New York (1992), cu Macauley Culkin – Marţi, PRO TV, 20.30
“Iar brambureala din preajma Crăciunului, iar pregătirile febrile de plecare, iar neglijenţa care-i aruncă pe babaci, de astă dată la Paris şi pe puşti la New York şi iar cei doi delincvenţi care n-au īnvăţat nimic din experienţa precedentă. Dacă vă plac filmele la indigo, serviţi…” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Henric al VIII-lea / Henric VIII (2003) – prima parte – Marţi, Antena 1, 00.00
“Tiran şi afemeiat, Henry VIII a fost regele care a schimbat Anglia pentru totdeauna. De peste 450 de ani, cīţi au trecut de la moartea sa, viaţa şi moştenirea lui Henry VIII continuă să fascineze o lume īntreagă. Tot astfel, şi vieţile celor al căror destin l-a influenţat, printre care şi numeroasele şi nefericitele sale neveste. Filmul ne introduce īn culisele vieţii sale particulare şi a celei publice, realizīnd o frescă de neuitat a domniei sale de aproape 40 de ani.” (www.port.ro)

Miracolul lupilor / Le miracles des lups (1961), cu Jean Marais – Miercuri, TVR Cultural, 19.45; Joi, 00.00
“Carol Temerarul, ultimul duce al Burgundiei, poreclit şi lupul din Ardeni, o cere īn căsătorie pe Jeanne de Beauvais, fina regelui Ludovic al XI-lea, cu gīndul ascuns de a-i răpi acestuia din urmă tronul. Regele e de acord cu căsătoria, dar nu şi Jeanne, care īl refuză pe duce. Nemulţumit să-şi vadă planurile zădărnicite, acesta pune la cale un complot.” (www.port.ro)

Interviu cu un vampir / Interview with the Vampire (1994), cu Brad Pitt, Tom Cruise – Joi, PRO Cinema, 22.00; 01.00
“Spectacol somptuos, gotic si decadent despre evolutia vampirismului in decursul veacurilor.” (Dictionar universal de filme, 2002)