[email protected] 10 7-13 martie 2006

Grupaj de referinţe cinematografice realizat de Alin Cristea


Filmele săptămīnii

Ifigenia
Fight Club
Misterele fluviului
Fantoma libertăţii
Cold Mountain
Ultima misiune
Scandalul Larry Flynt
Fitzgerald
Amélie
Splendoare americană


Vineri – 10 martie, TVR Cultural, 22.00
Ifigenia / Iphigenia – nom. Oscar pt. film străin
Dramă, Grecia, 1977
Regia: Michael Cacoyannis
Cu: Irene Papas

“Ultima parte a trilogiei inspirate de Euripide, pe care regizorul a deschis-o cu Elektra şi Troienele, conferind sensuri contemporane ororii care, după cum declară cineastul, ‘nu e sacrificiu ritual, ci o adevărată crimă politică īn care intră īn joc răzbunarea, ambiţia, puterea şi corupţia’.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 10 martie, PRO Cinema, 22.05
Fight Club
Dramă, SUA, 1999
Regia: David Fincher
Cu Brad Pitt, Edward Norton

O nou㠓terapie” pentru stresul cotidian – bătaia cruntă cu pumnii –, face ca popularitatea unui club să crească fulgerător, dīnd naştere unei adevărate mişcări de eliberare. “Autodistrugerea devine sursa de descărcare a exasperării, iar ringul şi suferinţa fizică, ultima tentativă de a se sustrage solitudinii.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“Fight Club nu este Se7en, şi totuşi acest ultim film – foarte controversat – al lui David Fincher merită văzut! Edward Norton (‘Ikea Boy’) este pur şi simplu fascinant, Helena Bonham Carter reuneşte un ‘contre emploi’ surprinzător iar simţul vizual al regizorului face toţi banii. Astea ar fi cele trei lucruri bune; celelalte patru (proaste) sīnt lungimea excesivă, Brad Pitt, Brad Pitt şi povestea de doi bani…(Alex. Leo Şerban)

“…poate cel mai reprezentativ film al sfīrşitului de mileniu. […] ‘Fight Club’ ni se pare echivalentul actual al celebrului tablou ‘Strigătul’ al pictorului norvegian Edward Munch, piesa de bază a expresionismului născut īn cenuşa şi ruina dezastrului care a fost primul război mondial. Nicicīnd, īn ultimii ani, revolta īmpotriva civilizaţiei şi a societăţii de consum nu a fost exprimată mai radical, nicicīnd anxietatea adusă de transformarea omului īntr-o rotiţă a unui mecanism imens, căruia nu poate să-i vadă sensul, nu a fost descrisă mai minuţios. […] Operă născută din postmodernitate şi integrată adīnc īn ea, ‘Fight Club’ este singura revoluţie posibilă de acum īncolo, una pur mentală.” (Doinel Tronaru)

“Unul din rarele filme cărora excesul de literatură nu le dăunează. Dimpotrivă, textul romanului lui Chuck Palahniuk, care l-a inspirat, e atīt de poetic, de expresiv, īncīt potenţează şi e potenţat de imaginaţia lui Fincher pentru care chiar şi oroarea poate avea umor. Īn construcţia complex postmodernistă, tipică de clip, a realizatorului poţi identifica tehnici narative multiple: de la flashback la anticipări ale acţiunii, confesiuni la scenă deschisă, delir oniric, episoade reluate din alt unghi, pīnă şi imagini subliminale. Provocatoare capodoper㠑pop’ ea se īnscrie īn curentul anarhic comun al filmelor ce marchează sosirea secolului XX. V. American Psycho, American Beauty, Bringing out the Dead etc.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vineri – 10 martie, HBO, 22.45
Miercuri – 15 martie, HBO, 00.45
Misterele fluviului / Mystic River – César (Oscarul francez) pt. film străin, nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Dramă, SUA, 2003
Regia: Clint Eastwood – nom. Oscar şi nom. Globul de Aur
Cu:
Sean Pean – Oscar, Globul de Aur
Tim Robbins – Oscar şi Globul de Aur pt. rol secundar

2 premii Oscar [6]
2 premii Globul de Aur [5[

“Misterele fluviului e o tragedie americană contemporană realizată fără hei-rup stilistic. Una dintre imaginile cele mai impresionante este faţa lui Tim Robbins pe un fundal negru: precum Coppola īn sala de consiliu a Naşului, Eastwood ne obligă să ne uităm īn īntuneric. Interpretarea lui Robbins este superb㠖 ochii care adineaori păreau muribunzi, iar acum fug după cine ştie ce năluci, botul de copil persecutat, care brusc dispare şi nu mai rămīn decīt fălcile căzute ale unei ruine de bărbat.” (Andrei Gorzo) (Dilema veche, Nr. 8, 5 - 11 martie 2004)

“Se spune că o muzică de film e bună atunci cīnd n-o bagi īn seamă, cīnd ţi se pare că nu există, cīnd nu te zgīrie la urechi. Acelaşi lucru am spune, paradoxal, despre interpretările foarte bune pe care le dau actorii (toţi - unul şi unul: "durul" Sean Penn, versatilul Tim Robbins, profesionistul Kevin Bacon, puternica Laura Linney, "necredinciosul" Laurence Fishburne, naiva Marcia Gay Harden). Cu aproape toate personajele noi, ca spectatori, ne putem identifica īn datele lor esenţiale. Putem lua de bun tot ce ni se dă, putem crede fără a cerceta, ne putem īndoi pīnă la proba contrarie, ne putem īnverşuna īn a ne ascunde slăbiciunea. Poate că, fără a se gīndi prea mult, Clint Eastwood a reuşit un film īn mare proporţie autoreflexiv, care la ceva vreme după ce e văzut acoperă cu totul intriga şi povestea īn sine.” (Iulia Blaga) (Romānia Liberă, martie 2004)

“Orice discuţie despre realizările lui Clint Eastwood trebuie să ia īn considerare faptul că pīnă tīrziu a continuat să-şi alterneze proiectele ambiţioase cu filme care nu-şi propuneau decīt să fie de duzină, iar uneori ratau pīnă şi obiectivul ăsta, şi faptul că unele dintre filmele lui ambiţioase, de pildă Pale Rider (1985), par să mărturisească, īn locul pasiunii veritabile, un soi de arivism estetic. Chestia e că a reuşit cumva să despartă seriozitatea de veleitarism, să-şi purifice şi să-şi moduleze pesimismul natural şi īnclinaţia către solemnitate, astfel īncīt să reverbereze profund şi nobil. Chiar a ajuns – cinstit – acolo unde-şi propusese. Recent am verificat Necruţătorul şi e atīt de bun; iar Misterele fluviului e cel mai puternic film care a rulat la noi anul trecut.” (Andrei Gorzo) (Dilema veche, Nr. 63, 1-7 aprilie 2005)

Sīmbăt㠖 11 martie, TVR Cultural, 22.00
Fantoma libertăţii / Le fantome de la liberté
Comedie, Franţa-Italia, 1974
Regia: Luis Bunuel
Cu: Monica Vitti

“Comedie din scheciuri, compusă probabil pe baza carnetului de vise şi obsesii notate, ca teme posibile, de Bunuel. Schiţele sīnt de valoare diferită dar, prin tehnica intersectării lor, te proiectează mereu la alt nivel.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Sīmbăt㠖 11 martie, HBO, 23.10
Cold Mountain – nom. Globul de Aur
Dramă, SUA, 2003
Regia: Anthony Minghella – nom. Globul de Aur pt. regie, nom. Globul de Aur pt. scenariu
Cu:
Jude Law – nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Nicole Kidman – nom. Globul de Aur
Ren*eé Zellweger – Oscar şi Globul de Aur pt. rol secundar

1 premiu Oscar [6]
1 premiu Globul de Aur [8]

“Cold Mountain, filmul lui Anthony Minghella, se deschide cu una din cele mai formidabile scene de bătălie văzută vreodată pe ecran. Este "ceva" ce, oricīt ne-am strădui, nu poate fi spus īn cuvinte - trebuie văzut. […] Mai există, īn acest grandios īnceput de epopee - dar "grandios" nu ca īn Stăpīnul inelelor, ci ca-ntr-o monumentală aglomerare de gesturi umile, tăcute, sărace -, cīteva secvenţe ameţitoare īn care războiul devine Războiul: fragmente de corpuri īncleştate, furie difuză şi īncremenită, glod īnsīngerat... Ele nu au stilizarea aceea amuţitoare din Saving Private Ryan, făţiş-virtuoză şi aproape halucinogenă - nu; dar, īn eficacitatea lor cinstită şi discretă, sīnt precise ca un bisturiu.” (Alex. Leo Şerban) (Ziarul de duminică, martie 2004)

“Deşi acţiunea se desfăşoară īn timpul Războiului Civil din Statele Unite, Cold Mountain nu este un film istoric. Inspirat din romanul dens al lui Charles Frazier, el este un love story metafizic, o explicitare a adevărului că iubirea transcende istoriile personale şi istoria. […] Anthony Minghella este unul dintre acei regizori care ştiu să cucerească şi publicul larg, şi premii. Sīnt mulţi care spun că Pacientul englez e un film lacrimogen şi plin de clişee. Īnsă dacă īl vezi de mai multe ori o să ai surpriza să descoperi mai multe niveluri care nu sīnt aşezate după principiul cepei, ci intră unul īntr-altul. Şi Cold Mountain funcţionează aşa. Şi-şi aduce obolul de clişee - vezi porumbelul alb care intră īn biserica unde se află Inman şi Ada şi pe care Inman īl slobozeşte. Sau secvenţa de final care īnchide cercul, marcīnd reīntoarcerea la tihna căminului, cu copii şi mese īn curte, la aer. Dacă reuşeşti să le treci cu vederea, vei păstra īn timp o amintire plăcută şi rotundă a acestui love story atemporal.” (Iulia Blaga) (Romānia Liberă, martie 2004)

“Cold Mountain (ecranizarea romanului lui Charles Frazier, tradus la Editura Polirom) este un film romantic īn cel mai bun sens al cuvīntului. Nu e nimic vag sau īnceţoşat īn poezia sa, nu e pic de moliciune īn spiritul său. E atīt de clar īncīt e mitic. E loial iluziei trăite de orice īndrăgostiţi (măcar timp de trei secunde, dacă nu timp de trei ani) că numai ei contează pe pămīnt, că singura poveste importantă e a lor - restul sīnt incidente, scurte digresiuni, roluri episodice, martori, complici, umplutură. Şi loialitatea asta cere tărie.” (Andrei Gorzo) (Dilema veche, martie 2004)

Luni – 13 martie, TVR Cultural, 20.00
Marţi – 14 martie, TVR Cultural, 00.15
Ultima misiune / She Wore a Yellow Ribbon
Western, SUA, 1949
Regia: John Ford
Cu: John Wayne

“Īnainte de a se pensiona, un căpitan primeşte, ca ultimă misiune, să le escorteze pe soţia comandantului şi pe nepoata ei īntr-un voiaj plin de capcane. Ford evocă, plin de culoare, epoca frontierelor īncă instabile, a groazei de atacuri indiene, īn fond, adevărata epopee a ‘naşterii naţiunii’.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Luni – 13 martie, HBO, 01.35
Scandalul Larry Flynt / People vs. Larry Flint – Ursul de Aur la Berlin
Dramă, SUA, 1996
Regia: Milos Forman – Globul de Aur, nom. Oscar
Cu: Woody Harrelson – nom. Oscar

[2] nom. Oscar
2 premii Globul de Aur

“Reuşind să edifice un veritabil imperiu, pornind de la o publicaţie porno, Flynt se declară duşman al moralei ipocrite americane. Īn cele din urmă, va fi penalizat de destin devenind, alături de soţia sa, o pereche de estropiaţi, el paralizīnd īn urma unui atentat, iar ea răpusă de SIDA. Imperiul īnsă supravieţuieşte, īmpreună cu problemele morale pe care Forman le ridică. Subiectul i-a fost pasat de către Oliver Stone. Acestuia īi venea mănuşă, ca provocare directă, nu mijlocită, cum sīnt, de obicei filmele lui Forman. Ca profet al pornografiei, Flynt găseşte motivaţii: ‘Moartea se lăfăie pe copertele revistelor şi primeşte premii, īn vreme ce sexul, deşi toţi īl au şi toţi īl doresc, e interzis īn reprezentare. De ce? Ce e mai obscen: sexul sau războiul? Şi ce e mai morbid: un cadavru sau un trup gol iradiind de armonie şi sănătate?” Īn această dezbatere acută, īn care unii au văzut transformarea pornografului īn apostol al presei, Forman implică cele mai īnalte instanţe ale statului, de la Curtea Supremă la Casa Albă. Dar dincolo de amploarea provocării şi de sfidarea societăţii, personajele rămīn fără contur, caracterizate sumar, aproape rudimentar. Īn comparaţie cu structura dramatică a filmelor americane precedente ale lui Forman care lua, ea īnsăşi, valoarea unui spectacol plin de neprevăzut (Raf Time, Hair, Valmont etc.), Larry Flynt e cuminte şi tradiţional.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“După ce Oliver Stone i-a atenţionat pe americani că sīnt «născuţi asasini», Forman, punīnd īn balanţa justiţiei moralitatea şi imoralitatea, le atrage atenţia că libertatea nu este un joc al corectitudinii politice.” (Rola Mahler) (Cinema… un secol şi ceva, 2002)

Miercuri – 15 martie, Hallmark, 21.15
Fitzgerald
Dramă, Canada-SUA, 2002
Regia: Henry Bromell
Cu: Jeremy Irons

“Jeremy Irons recreează, cu o mare forţă de convingere, figura scriitorului bīntuit īn tot mai desele sale crize de alcoolism de imaginea obsedantă a soţiei sale Zelda (Sissy Spacek), internată īntr-o casă de nebuni. El īncearcă să-şi găsească un reazem īn persoana unei tinere scriitoare (Neve Campbell), dar inima sa nu va mai rezista mult timp. America avea să piardă una din figurile cele mai reprezentative ale ‘zănaticilor ani ‘20’ sau ‘epocii jazului’, aşa cum a denumit-o īnsuşi Scott Fitzgerald, epocă ilustrată atīt de pregnant de opera sa de căpătīi The Great Gasby, ce avea să fie transpusă mult mai tīrziu īn atīt de frumosul film cu Robert Redford şi Mia Farrow.” (Adevărul de week-end, nr. 59, 24-30 iulie 2003)

Miercuri – 15 martie, TVR 2, 22.30
Joi – 16 martie, TVR 2, 02.15
Amélie / Le fabuleux destin d'Amelie Poulain – Cel mai bun film european 2001, César, nom. Oscar pt. film străin
Comedie romantică, Franţa, 2001
Regia: Jean-Pierre Jeunet – Cel mai bun regizor european 2001, nom. César
Cu: Audrey Tautou – nom. César

4 premii César [13]
2 premii BAFTA [9]
[5] nom. Oscar

Filmul cu cel mai mare succes de public īn Franţa īn 2001 este o fantezie estetic-inteligentă, care proiectează visul-dorinţă īn cotidian. Cu o muzică excelentă, un ritm ameţitor mai ales īn prima jumătate de oră, “comedia sofisticată, altoită pe un basm post-modern” (Eugenia Vodă) a lui Jean-Pierre Jeunet, “un Clair cu jucării tehnologice de ultimă or㔠(Andrei Gorzo), e “un regal vizual” (Laurenţiu Brătan). Oricare dintre spectatorii care urmăresc cu sufletul la gură fabulosul destin al unei “Zīne īn bocanci” (Alex. Leo Şerban) ajunge să declare, cu mai multă sau mai puţină convingere: "Amélie c'est moi!" (Iulia Blaga). “Amélie e ceea ce se cheamă un ‘fenomen’." (Alex. Leo Şerban)

Pelicula avut cele mai multe nominalizări César (Oscarul francez) din istoria celei mai cunoscute distincţii acordate de o cinematografie european㠖 13 şi a primit 4, pentru cel mai bun film, regizor, muzică, decoruri. A candidat la Oscar la 5 secţiuni, inclusiv pentru cel mai bun film străin, dar contextul internaţional a impus o altă decizie, politically correct. Filmul a fost bine primit nu numai de francezi, ci şi de americani, obţinīnd cele mai mari īncasări īnregistrate vreodată de un film francez īn Statele Unite.

Pe LiterNet puteţi citi cronicile lui:

Alex. Leo Şerban
http://agenda.liternet.ro/amelieserban.php
Andei Gorzo
http://agenda.liternet.ro/ameliegorzo.php
Laurenţiu Brătan
http://agenda.liternet.ro/ameliebratan.php
Iulia Blaga
http://agenda.liternet.ro/amelieblaga.php

“Jeunet reia aici, mai liber ca oricīnd, procedeul preferat al eseului umoristic, vorbind pe un ton savant despre excentrici antrenaţi īn īntīmplări absurde şi prea aglomerate, autorul īnsuşi recunoscīnd că a concentrat, īn filmul său, anecdote cīt pentru 5-6 subiecte. Intenţia de a evoca, nostalgic, parfumul suburbiilor de odinioară este subminată de uscăciunea proprie stilului cineastului care favorizează doar elaborarea imaginii şi umorul glacial.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Miercuri – 15 martie, Cinemax, 23.00
Splendoare americană / American Splendour
Dramă, SUA, 2003
Regia: S.S. Berman, R. Pulcini
Cu: Chris Ambrose

“Un film foarte (auto)ironic, chiar cinic, cu mult umor negru, despre viaţa de conţopist pasionat de benzi desenate sau, mai degrabă, a unui pasionat de benzi desenate ce trebuie să-şi suporte condiţia de conţopist. [...] Filmul e un independent de cea mai bună calitate, relativ greu de urmărit la-nceput din cauza ritmului şi a alternării rapide a tehnicilor clasice cu cele de animaţie/BD, īnsă fascinant īncă de la primele cadre. A obţinut Premiul juriului la Sundance (cel mai important festival din SUA, axat pe film independent) şi pe cel FIPRESCI la Cannes (secţiunea Un certain regard) īn 2003.” (Laurenţiu Brătan) (22, Nr. 754, 17 - 23 august 2004)


Alte filme

Topaz (1969), regia: Alfred Hitchcock – Vineri, PRO Cinema, 16.30; Sīmbătă, 13.00
“Adaptare convenţională a unui best-seller de Leon Uris care, pe alocuri, poartă amprenta maestrului.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Jersey Girl (2004), cu Ben Affleck, Liv Tyler – Vineri, HBO, 19.30; Joi, 21.40
“Jersey Girl reprezintă un punct de ruptură īn cariera unui regizor care şi-a petrecut ultimii ani făcīnd comedii răutacioase, de un umor debil. Motivul ar putea fi faptul că Smith, consistent ireverent şi perpetuu profan, a devenit recent tată. E īntotdeauna reconfortant să vezi un regizor de nişă că īncearcă să devieze cu inteligenţă de la formulă. Smith ştie să scoată ce-i mai bun din Affleck, care poate fi un bun actor, doar că mai toate filmele īn care joacă se īntīmplă să fie proaste. Ca tīnăr văduv, tată de voie, de nevoie, om de PR răsfăţat şi fiu insensibil, el este impecabil. Dar, ca īn majoritatea filmelor lui Kevin Smith, rolurile secundare ne dau prilejul să descoperim comori ascunse. Drăgălaşa Liv Tyler īşi abandonează urechile de elf şi ne oferă un rol dezarmant de şarmant.” (www.port.ro)

Valurile Dunării (1956), cu Liviu Ciulei, Irina Petrescu – Vineri, B1 TV, 20.00; 01.00
“Studiu de caractere circumscris īntr-un triunghi de psihologii, īn spaţiu īnchis, profilat vag pe fundalul istoric. ‘Operă clasică, avīnd ritm şi o ambianţă pătrunzătoare.’ (‘Fiches du Cinema’, nr. 336). Globb de Cristal, Karlovy Vary 1961.” (Dicţionar de filme romāneşti, 2002)

Desperado (1995), cu Antonio Banderas, Salma Hayek – Vineri, Antena 1, 20.30
“Chitarist justiţiar, Mariachi se aruncă pe urmele celui mai periculos traficant de droguri. Drumul i se īntretaie cu cel al fascinantei librărese Carolina. Relicvă a epocii īn care tinerii cineaşti americani ‘pulp-fictionau’ cu īndīrjire. Deşi scenaristul semnează şi realizarea, textul plin de umor e masacrat de regia manieristă şi calofilă care rezolvă situaţiile recurgīnd la o unică soluţie: filmarea īn ralanti.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Sosesc păsările călătoare (1985), cu Emil Hossu – Vineri, TVR internaţional, 22.00; Duminică, 11.00
“Tărīmul ideal şi miraculos al Deltei, inepuizabilă sursă de inspiraţie pentru Fănuş Neagu, devine cadrul unor scheme īn care regizorul deturnează personajele din spaţiul liricului īn cel al farsei. Consecinţa: nouăzeci de minute de fugăreli, comice īn intenţie, dar fără nici un haz, cu excepţia umorului personal al actorilor.” (Dicţionar de filme romāneşti, 2002)

Arlington Road (1999), cu Jeff Bridges – Vineri, Antena 1, 22.30
“Arlington Road este un thriller captivant despre adevărurile īngrozitoare ce se pot ascunde sub aparenţele vieţii de zi cu zi, un film cu o poveste incitantă care ne dezvăluie cīt de puţine ştim despre cei din jurul nostru. […] Provocator şi plin de suspans, Arlington Road atacă dintr-o perspectivă vizionară teme precum prietenia şi trădarea, īncrederea şi īnşelătoria şi, mai ales, natura inseparabilă a binelui şi răului.” (www.port.ro)

Culoarul morţii / The Green Mile (1999), cu Tom Hanks – Vineri, TVR 1, 00.20
“Filmul, cu o linie epică inutil īncărcată, este o pledoarie subtilă īn favoarea pedepsei cu moartea, recurgīnd la teza că adevărata osīndă ar fi ‘nemoartea’, căreia īi cade victimă eroul. Secv. rapel: prima repetiţie a execuţiei şi dresura unui şoricel.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Caleidoscop / Kaleidoscope (1990), cu Jaclyn Smith – Vineri, TVR 2, 00.55
“Una dintre cele mai impresionante poveşti din seria ecranizărilor după romanele celebrei autoare americane Danielle Steel - drama a trei surori care, rămase fără părinţi, trăiesc despărţite timp de 30 de ani.” (www.port.ro)

Burebista (1980), cu George Constantin, Ion Dichiseanu, Emanoil Petruţ – Sīmbătă, TVR internaţional, 10.30
“Marcīnd depravarea totală a Proiectului de Epopee cinematografică naţională, filmul devine o lungă īnşiruire de discursuri politice are reproduc tonul şi temele ‘de Partid şi de Stat’.” (Dicţionar de filme romāneşti, 2002)

O familie fără griji / The Young in Heart (193, cu Janet Gaynor, Douglas Fairbanks Jr. – Sīmbătă, TVR Cultural, 14.00
Membrii unei familii īşi asigură traiul escrocīnd oameni. O bătrīnică simpatică pe care ei o salvează de la moarte īi invită să locuiască cu ea.

Nadine (1987), cu Kim Basinger, Jeff Bridges – Sīmbătă, PRO Cinema, 17.00
“Film īn care Benton izbuteşte să īmpletească umorul de calitate cu lirismul, ocazie pentru Basinger să-şi arate calităţile de bună comediană şi maliţia cuceritoare.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Prea cald pentru luna mai (1983), cu Magda Catone, Maia Morgestern – Sīmbătă, PRO Cinema, 20.00
“"La o petrecere, premiantul clasei accidentează grav o trecătoare aruncīnd, pe fereastră, cu farfurii. Deşi tulbură viaţa colegilor īnaintea <bacului>, accidentul aduce sub lupă adolescenţa bine portretizată, īntre timiditate, frondă şi bravadă inconştientă." (Dicţionar de filme romāneşti, 2002)

Matrix – Revoluţii / Matrix – Revolutions (2003), cu Keanu Reeves – Sīmbătă, HBO, 21.00
“Matrix – Revolutions pare mai substanţial decīt Matrix Reloaded, deşi la fel īţi dă senzaţia că trece repede şi că mare lucru nu se īntīmplă īn el.” (Iulia Blaga) “Subiectul e cīt se poate de fīs (mai puţin fīs oricum decīt cel din M2), finalul ne lasă cu totul īn ‘zona crepusculară’, iar actorii (Reeves, Moss, Fishburne şi mai ales Bellucci) sīnt sub limita suportabilului. Fraţii Wachowsky livrează, cu alte cuvinte, nimic altceva decīt nişte senzaţii tari de neuitat!” (Andrei Bangu) (LiterNet)

Titanii / Remember the Titans (2000), cu Denzel Washington – Sīmbătă, TVR 2, 22.00
“Pueril şi jignitor īn tezismul şi previzibilitatea sa, filmul lui Yarkin rămīne un megafon pentru sloganuri lipsite de forţă artistică, deşi iluminate de personalitatea lui Washington.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Fără scăpare / No Way Out (1987), cu Kevin Costner, Gene Hackman – Sīmbătă, TVR 1, 00.10
“Un agent de legătură īntre Departamentul de Stat şi CIA face eroarea de a amesteca amorul cu spionajul. Remake, mai puţin reuşit, după The Big Clock.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Povestea lui Cole Porter / De-Lovely (2004), cu Kevin Kline – Duminică, HBO, 20.00; Miercuri, HBO, 20.00
“Īncīntător musical dedicat unuia dintre compozitorii americani care şi-au pus definitiv amprenta nu numai pe o perioadă anume, ci pe īntreg Hollywood-ul, strălucitorul Cole Porter. Sunete minunate, cīntece care sīnt mai hituri decīt orice din ziua de azi, costume, o poveste bizară de dragoste, glamour din ‘anii de aur’, plus doi actori inteligenţi şi foarte potriviţi pe rol.” (www.port.ro)

Trucuri murdare / Running Mates (1992), cu Diane Keaton, Ed Harris – Duminică, PRO Cinema, 20.00; 01.00
“Povestea unui senator burlac pe nume Hugh Hathaway, candidat pentru preşedinţia Statelor Unite, care se reīntīlneşte cu o fostă colegă de liceu, Aggie Snow, acum o apreciată autoare de cărţi pentru copii, văduvă. Aceasta, deşi urăşte politica, nu a uitat că odată l-a iubit īn secret pe Hugh şi acceptă să se mărite cu el. Iată īnsă că jurnaliştii sīnt foarte interesaţi de posibila viitoare Primă Doamnă a Americii, iar Aggie nu agrează deloc să fie mereu īn centrul atenţiei.” (www.port.ro)

O iubire de neuitat / A Walk to Remember (2002), cu Mandy Moore – Duminică, Acasă, 20.30
Povestea de iubire dintre doi tineri extrem de diferiţi care se cunosc tot mai bine īn urma implicării īntr-o piesă de teatru la liceul lor.

Omul zilei (1997), cu Ştefan Iordache – Duminică, B1 TV, 21.30; 01.30
“Īn condiţiile īn care miza slabă face conflictul implauzibil, tensiunea ficţiunii nu se mai converteşte īntr-una dramatică. Vorbăria nu provoacă īncordare, aşa cum nici aluziile gazetăreşti n-au autenticitate, cu atīt mai mult cīnd scenaristul R.F. Alexandru transferă mecanic şi anacronic elemente de polar italian peisajului dīmboviţean.” (Dicţionar de filme romāneşti, 2002)

Identităţi furate / Taking Lives (2004), cu Angelina Jolie – Duminică, HBO, 22.05
“Un psiholog important al FBI, Agentul Special Illeana Scott (Angelina Jolie) nu se bazează pe tehnicile tradiţionale de rezolvare a crimelor pentru a dezvălui tainele unei minţi criminale. Abordarea ei intuitivă, neconvenţională este adesea unica modalitate de a afla identităţile criminalilor pentru a fi prinşi de poliţie. Cīnd detectivii din Montreal, Canada, īn cursul investigaţiilor unei crime locale solicită cu reţinere un ajutor din afară pentru a pătrunde īn mintea unui viclean criminal īn serie, agentul Scott se alătură cazului. Cu o analiză detaliată, conchide că acel criminal de tip cameleon este ‘hoţ de vieţi’, adică īşi asumă vieţile şi identităţile victimelor sale, furīnd şi folosind carduri, locuind o vreme īn casele lor.” (www.port.ro)

Preotul, rabinul şi fata / Keeping the Faith (2000), cu Ben Stiller, Edward Norton – Luni, HBO, 17.20
“Cozerie umoristică despre religie īn lumea modernă, operă a unui actor debutant īn regie [Edward Norton] care dezvoltă un montaj inteligent, mai eficace chiar decīt dialogul bine scris. Imediat ce se dezlănţuie īnsă drama şi mesajul (‘Traversaţi strada, mergeţi īnainte!’), filmul īşi pierde verva şi bate pe loc.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Vlad Ţepeş (197, cu Ştefan Sileanu – Luni, B1 TV, 20.00; 00.15
“Fără vanitatea superproducţiei, dar cu o dramaturgie solidă, filmul are grandoare mai ales īn ultima parte a prăbuşirii morale a invadatorilor, pe măsura īnaintării īn teritoriul valah.” (Dicţionar de filme romāneşti, 2002)

Ador īncurcăturile / I Love Trouble (1994), cu Nick Nolte, Julia Roberts – Luni, Antena 1, 20.15; Marţi, 13.45
“O tīnără şi talentată jurnalistă sfidează autoritatea editorialistului publicaţiei rivale. Din adversari ajung, cum era de prevăzut, la starea civilă. Nolte şi Roberts se joacă, preţ de două ceasuri, de-a şoarecele şi pisica. Agreabil!” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Ameninţarea / Straw Dogs (1971), cu Dustin Hoffman – Luni, Antena 1, 00.00
“Īntr-un pitoresc orăşel patriarhal din Anglia, soseşte un cuplu de tineri americani - un cercetător şi soţia sa. Ei trezesc aversiunea şi instinctele bestiale amorţite ale unor localnici atraşi de frumuseţea tinerei. Īntre aceşti localnici şi americani se declanşează un conflict sīngeros. Hărţuit, atīt el cīt şi soţia, omul de ştiinţă se va lăsa pradă dorinţei de răzbunare.” (www.port.ro)

Actorul şi sălbaticii (1974), cu Toma Caragiu, Marin Moraru, Mircea Albulescu
Partea I – Marţi, B1 TV, 20.00; 00.15
Partea a II-a – Miercuri, B1 TV, 20.00; 00.15
“Politizat, poate, excesiv (firele acţiunii ducīnd spre un moment-limită, al unei confruntări deschise īntre artist şi legionari), filmul armonizează genuri cinematografice distincte – satira, estrada şi comedia, cu pamfletul politic, ba chiar cu tonurile grave, dramatice, ale rechizitoriului politic –, omagiind nu numai un interpret al teatrului de revistă, ci şi un exemplar artist-cetăţean. Toma Caragiu poartă īn el, cu har şi veneraţie, colosalul hohot de rīs pe care īl distribuia generos Tănase, trecīnd de la ironie la satiră, de la şarjă la pamflet, de la veselie la tristeţe şi de la zīmbet la lacrimă. Este o secvenţă īn film, ‘povestea cu trabucul’ (interpretată, cu haz nebun, de Toma Caragiu şi Marin Moraru) care ar merita să nu lipsească din antologia marilor momente comice ale lumii, echivalīnd cu victoriile ‘vīrstei de aur’ a ‘marelui mut’.” (Istoria filmului romānesc 1897-2000)

Germinal (1993), cu Gérard Depardieu – partea a II-a – Marţi, TVR 2, 22.30
“Superproducţie inspirată de Zola unuia dintre cei mai ambiţioşi realizatori ai filmului francez, care-i conferă profunzimea şi suflul epic al romanului.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Troia / Troy (2004), cu Brad Pitt – Marţi, HBO, 23.00
“Mulţi chiţibuşari au strāmbat din nas la Gladiatorul cum că ar fi fost un film comercial. Ei bine, imaginaţi-vă că Troia este de două ori mai comercial! Petersen a făcut un film foarte fastuos (mergānd chiar spre kitsch involuntar) din punct de vedere vizual, dar a ignorat tocmai "emoţia"... De care, īnsă, oricum nu era capabil. Fiindcă tot veni vorba de kitsch, pentru ceva cu adevărat pasionant, va trebui să-l aşteptăm pe maestrul kitsch-ului modern Baz Luhrmann cu Alexander the Great...” (Andrei Bangu) (LiterNet)

http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=1130

Moromeţii (1987), cu Victor Rebengiuc – Miercuri, TVR internaţional, 22.00
“Romanul lui Marin Preda inspiră o peliculă alb/negru pe care Vivi Drăgan Vasile īnscrie un univers claustrat īn suferinţă, ca un desen īn cărbune. […] Rebengiuc creează un Moromete zguduitor īn tăcerile sale, deşi excesiv de cerebral.” .” (Dicţionar de filme romāneşti, 2002)

Papillon (1973), cu Steve McQueen, Dustin Hoffman – Marţi, Naţional TV, 00.00
“Mai impresionante decīt īntīmplările rocamboleşti din viaţa osīnditului sīnt metodele de distrugere fizică şi psihică utilizate. Film-frescă, după romanul autobiografic al lui Henri Charričr, alcătuit din compoziţiile remarcabile a doi actori străluciţi.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Pe urmele lui Jesse / Against All Odds (1984), cu Rachel Ward, Jeff Bridges – Miercuri, PRO Cinema, 01.00
“Un fotballist descoperă că regula jocului cu balonul rotund s-a schimbat: se caută mai puin talent şi mai mult profit! Reciclat īn detectiv particular, porneşte pe urmele fiicei fostei lui patroane, tentat, īn parte, de recompensa făgăduită, dar şi din sete vindicativă. Inevitabilul se produce: victima şi urmăritorul se īndrăgesc reciproc, drept care vor fi fugăriţi din Baleare īn Yucatan.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Aventurile baronului Münchausen / The Adventures of Baron Münchausen (1989) – Joi, PRO Cinema, 17.00
“Pornind de la revendicarea puterii visului asupra tiraniei raţionalismului, Gilliam ajunge la un recital al delilurlui vizual, dar şi la o grandioasă montare sufocată de estetism şi stil.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Somnul insulei (1994), cu Ovidiu Iuliu Moldovan, Ştefan Sileanu, Marcel Iureş – Joi, TVR Cultural, 20.00
“Ficţiune politică şi film de investigare a dizolvării conştiinţelor, primul realizat de Veroiu după revenirea din exil. Adaptare a romanului ‘Ultimul mesager’ de Bujor Nedelcovici, interesantă īn intenţie, dacă tema coruperii politice n-ar fi fost compromisă pprin depeizarea esopică, proprie şcolii moderne a filmului romānesc postdecembrist, prin dramaturgie rudimentară şi livresc abscons. Ca eroului din film căruia nu-i mai rămīne de ales decīt sinuciderea, regizorul recurge exclusiv la exerciţiul calofil de stil, somnolent, lipsit de reală tensiune, de viaţă şi de adevăr. Notă bună, īntr-un film ce emană dureroasa tristeţe a unui declin profesional, doar autorului anonim al pastişelor după pictura oficială a Epocii de Aur, cu un umor şi o forţă a denunţului care ar fi trebuit să caracterizeze īntregul film.” (Dicţionar de filme romāneşti, 2002)

Step (1989), cu Sammy Davis jr., Gregory Hines – Joi, Cinemax, 21.00
“Ieşit din īnchisoare, Max, fiul unui faimos dansator de step, ia īn mīini hăţurile studioul de dans al părintelui său, străduindu-se din răsputeri să se ţină departe de tentaţia săvīrşirii de noi delicte.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Cum să-ţi ucizi soţia? / How to Murder Your Wife? (1965), cu Jack Lemmon – Joi, TVR 1, 21.10
“Comedie flecară, sofisticată inutil şi ai cărei interpreţi ies plenar compromişi.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

Procesul de la West Point / Assault at West Point (1994), cu Samuel L. Jackson – Joi, Antena 1, 00.00
“Povestea lui Johnson Whittaker, unul dintre primii cadeţi afro-americani admişi la West Point. Legat şi bătut de către colegi, Whittaker pică examenul la filozofie şi ajunge la Curtea Marţială acuzat că s-a schingiuit singur fiindcă nu era pregătit pentru examen. Avocaţii lui, Daniel Chamberlain, antirasist de ochii lumii, şi Richard Greener, absolvent la Harvard, au păreri contradictorii īn ceea ce priveşte linia de apărare pe care trebuie s-o adopte.” (www.port.ro)


Pe posturi străine

Luni – 13 martie, TCM, 22.00
Poştaşul sună īntotdeauna de două ori / The Postman Always Rings Twice
Thriller, SUA, 1946
Regia: Tay Garnett
Cu Lana Turner

“Fanii romanului original al lui James M. Cain – ca să nu-l menţionăm chiar pe Cain īnsuşi – au fost īngroziţi de modificările făcute de scenarişti […] Chiar şi aşa, Poştaşul sună īntotdeauna de două ori – versiunea din 1946 este infinit mai reuşită decīt remake-ul necenzurat din 1981, īn regia lui Bob Rafelson, cu Jack Nicholson şi Jessica Lange.” (Hal Erickson – All Movie Guide)

Marţi – 14 martie, TCM, 23.55
Somnul de veci / The Big Sleep
Thriller, SUA, 1946
Regia: Howard Hawks
Cu: Humphrey Bogart, Lauren Bacall

“The Big Sleep este o culme a filmului poliţist ‘negru’ care fusese inaugurat de The Maltese Falcon [Şoimul maltez] al lui Huston (1941). Este epoca Humphrey Bogart, care se diferenţiază de epoca James Cagney, să zicem.” (Lumea filmului, 1971)

“Principalul atu al producţiei rămīne tandemul Bogart-Bacall.” (Dicţionar universal de filme, 2002)

“Īn film domneşte un gust cvasidostoievskian al nereuşitei – şi īn spatele crimei, al şantajului şi al corupţiei, toate dorinţele stau la pīndă. Te īnchizi cu o curiozitate anxioasă printre aceşti călăi şi aceste victime, legaţi unii de alţii prin legături de nemărturisit. (…) Īntreaga artă constă īn a acţiona din interiorul unui gen fără ca totuşi să-i arunci īn aer regulile şi legile esenţiale… Dacă, deci, Hawks a īncetat să privească crima sau orice alt element poliţist ca pe o situaţie dramatică īn stare să se preteze la variaţii mai mult sau mai puţin abile, el le-a privit dintr-un punct de vedere mitologic. Dramatizarea lui e dominată de descriere, mai precis descrierea este dramatizare.” (Jean-Claude Missiaen) (Lumea filmului, 1971)