[email protected] 3
20-26 ianuarie 2006

Grupaj de referinte cinematografice realizat de Alin Cristea


Filmele saptaminii

Nascuta ieri
Alice nu mai locuieste aici
Soferul de taxi
In mintea lui John Malkovich
Epoca de gheata
Inima neinfricata
Sub soarele lui Satan
Sfirsitul aventurii
Armata celor 12 maimute
Cabina telefonica
Parfum de cedru
Jurassic Park
Ultimul mohican
Iubirea secreta a reginei Victoria
Saptesprezece ani
Legendele toamnei
Scandalul Larry Flynt
Rochia alba de dantela
Dezacord in sase puncte
Domnul Klein
Pe chei


Vineri – 20 ianuarie, PRO Cinema, 17.00
Simbata – 21 ianuarie, PRO Cinema, 13.00
Nascuta ieri / Born Yesterday – nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Comedie, SUA, 1950
Regia: George Cukor – nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Cu: Judy Holliday – Oscar, Globul de Aur

1 premiu Oscar [5]
1 premiu Globul de Aur [3]

“Ecranizare dupa comedia lui Garson Kanin, apogeu al creatiei lui Holliday, intr-o comedie savuroasa care anunta statura lui Cukor.” (Dictionar universal de filme, 2002)

George Cukor – “Supranumit aristocratul Hollywoodului. Aduce pe ecran cultura si rafinamentul unui adevarat intelectual, sensibilitatea si delicatetea unui temperament aproape feminin, preocuparea unui om de teatru cu experienta pentru dramaturgia bine articulata si pentru jocul actoricesc de exceptie.” (Dictionar e cinema, 1997)

Vineri – 20 ianuarie, PRO Cinema, 22.05; 02.05
Alice nu mai locuieste aici / Alice Doesn’t Live Here Anymore – BAFTA
Drama, SUA, 1974
Regia: Martin Scorsese
Cu:
Ellen Burstyn – Oscar, BAFTA, nom. Globul de Aur
Kris Kristofferson

1 premiu Oscar [3]
2 premii BAFTA [2]
[2] nom. Globul de Aur

“Portretul unei femei descris atasant de cineast, paralel cu moravurile uniu orasel. Scenariul reuseste sa incarce cu semnificatie o tema intrata in cliseu.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Martin Scorsese – “Cineast, cinefil, om de cinema, este, alaturi de Steven Spielberg, liderul generatiei de regizori americani lansati la inceputul anilor ’70. Practica deopotriva fictiunea si documentarul, abordeaza intr-o forma noua genurile hollywoodiene clasice, impune un tip de povestire cinematografica discursiva presarata cu referiri la secvente si filme marcante ale istoriei cinematografului. Personajele sale, in general oameni obisnuiti, dar nelipsiti de pitoresc, urmaresc cu obstinatie o singura idee, un scop unic si, prin aceasta sint sortite unei potentiale autodistrugeri. Tema predilecta: mecanismul violentei care domina intreaga viata a Americii citadine contemporane.” (Dictionar de cinema, 1997)

Vineri – 20 ianuarie, Prima TV, 23.15
Soferul de taxi / Taxi Driver – Palme d’Or la Cannes, BAFTA (Oscarul britanic), nom. Oscar
Drama, SUA, 1976
Regia: Paul Schrader – nom. Globul de Aur pt. scenariu
Cu:
Robert De Niro – nom. Oscar, nom. Globul de Aur
Jodie Foster – BAFTA pt. rol secundar si BAFTA – Most Promising Newcomer, nom. Oscar

3 premii BAFTA
[4] nom. Oscar
[2] nom. Globul de Aur

Un fost combatant in Vietnam, introvertit si singuratic, devine sofer de taxi in New York, unde, influentat de violenta si mizeria din jurul sau, comite o crima.

“Am incercat sa creez un erou existentialist, inspirat din Sartre si Camus, si sa-l transplantez in contextul american. Un om care nu intelege ce i se intimpla, dar pornirile lui distructive, in loc sa se indrepte impotriva propriei sale persoane, asa cum se intimpla in Europa sau in Japonia, se indreapta impotriva celorlalti. E un fenomen tipic american.” (Paul Schrader) (Cinema… un secol si ceva, 2002)

“Intentionind sa creeze o imagine put documentara a realitatii, filmul prezinta New York-ul ca pe ‘o hazna poluata, taxiul lui Travis Bickle fiind ca un batiscaf, din care eroul vede tot gunoiul si toata mizeria care il obsedeaza: prostituate, drogati, maniaci, strazi murdare, violenta fara sens’ (M. Dempsey).” (Cinema… un secol si ceva, 2002)

“Travis Bickle este omul-oglinda al Orasului, placa sensibila pe care se impresioneaza continuu imaginile dantesti ale acestuia. Acest introvertit atit de nedefinit este judecat dupa aparente sau este luat drept ceea ce nu e. De fapt, Travis e un nomad agresat, bruftuit, gonit, care in final isi asuma rolul de inger exterminator.” (Michael Henry) (Cinema… un secol si ceva, 2002)

“Filmul e influentat stilistic de expresionismul lui Fritz Lang, de realismul rece si distant al lui Robert Bresson, dar si de violenta din filmele de groaza ale lui Roger Corman.” (Cinema… un secol si ceva, 2002)

“Ironie lucida si incisiva intr-un polar social cu totul original. Intentional, solo pentru un singur personaj, sofer de taxi care priveste sceptic fauna pasagerilor. Dar adevarata vedeta devine Jodie, intr-un rol de cocota infantila, cu o expresivitate care-l eclipseaza chiar pe De Niro. Pentru a acumula o maxima tensiune, Scorsese favorizeaza cadrul cu compozitie restrinsa, sprijinit pe un punct de fuga: fereastra, un ecran, o deschidere perpetuind, ca spatiu de baza, interiorul taxiului.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Vineri – 20 ianuarie, TVR 1, 23.30
In mintea lui John Malkovich / Being John Malkovich – nom. Globul de Aur, nom. César pt. film strain
Comedie, SUA, 1999
Regia: Spike Jonze – nom. Oscar
Cu:
John Cusack
Cameron Diaz
John Malkovich

[3] nom. Oscar
[4] nom. Globul de Aur

“O farsa absurda, puternic impregnata de suprarealism bunuelian… privire extrem de indrazneata asupra societatii noastre obsedate de voyeurism si de universuri virtuale.” (Franck Garbarz) (Cinema… un secol si ceva, 2002)

“Jonze/Kaufman au gasit in aceasta poveste mult mai mult decit un scenariu de succes […]: ei au descoperit acel filon rar care imbina divertismentul cu un suprarealism eficient si un absurd lamuritor, mai aproape de Kubrick (cel din Dr. Strangelove) decit de Kafka. Filmul lor este un inventar aproape exhaustiv al ticurilor ‘visului american’, de la cele 15 minute de celebritate brevetate de Warhol la ideea ca totul este de vinzare, de la reality-show-ul adus la dementa de Clinton/Lewinsky la gustul, mereu exploatat, pentru ‘scheletele din dulap’, de la soap-ul cel de toate zilele la paranoia cea de toate zilele – in varianta gotica! Din simptom al unui postmodernism exasperat, Being John Malkovich ajunge sa fie mai degraba filmul-reper al haosului coabitabil, cu care nu mai are rost sa lupti pentru ca, pe una din laturile lui, este marcat bar code-ul valorii lui comerciale… Ca psihicul este un produs, la fel ca oricare altul – iata marea descoperire a acestui film, pe linga care altele (American Beauty de pilda, succesul de box-office al acestei toamne [1999]) au trecut fluierind, cu ochii-ngropati in script.” (Alex. Leo Serban) (D 351)

Simbata – 21 ianuarie, HBO, 17.20
Miercuri – 25 ianuarie, HBO, 13.40
Epoca de gheata / Ice Age – nom. Oscar pt. film animat
Film de animatie, SUA, 2002

“Filmul reprezinta o realizare plina de umor, cu personaje atasante, cu o morala propusa fara didacticism, cu poante de tot felul, cu replici ironice, cu un desen deloc sofisticat si cu o poveste credibila pentru toate categoriile de virsta.” (Calin Stanculescu) (Romania Libera, 30 octombrie 2002)

Simbata – 21 ianuarie, PRO TV, 20.30; 01.00
Inima neinfricata / Braveheart – Oscar, nom. Globul de Aur
Drama istorica, SUA, 1995
Regia: Mel Gibson – Oscar, Globul de Aur
Cu Mel Gibson

5 premii Oscar [10]
1 premiu Globul de Aur [4]

“Dinamica epopee romanesca despre eroul independentei Scotiei. Razvratit, si el, impotriva autoritatii regizorale, Gibson o sfideaza, trecind (pentru a doua oara) in spatele camerei de filmat cu o fresca puternic marcata de clasicii rusi (mai ales Ivan Groznii si Aleksandr Nevski), reinviind trecutul intr-o bogata colectie de orori stralucit montate in secvente structurate metodic, variind de la andante la fuga. Actorul-realizator cistiga examenul cu cinci premii Oscar, printre care si pentru cel mai bun film.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Mel Gibson – “Ca si in cazul altor actori americani (Robert Redford, Kevin Costner), Academia de la Los Angeles saluta aventurarea sa in regie (1995) [al doilea film regizat, dupa Omul fara chip (1993)] prin multiple premii Oscar.” (Dictionar de cinema, 1997)

Simbata – 21 ianuarie, TVR Cultural, 22.00
Sub soarele lui Satan / Sous le soleil de Satan – Palme d’Or la Cannes
Drama, Franta, 1987
Regia: Maurice Pialat
Cu: Gérard Depardieu

“Pialat ne procura o mare surpriza cu acest film care respecta perfect textul literar atit de dificil in interpretarea de o exceptionala sobrietate a lui Gérard Depardieu in rolul preotului de tara care se lupta cu diavolul.” (Philippe d’Huygues) (Cinema… un secol si ceva, 2002)

“Sub soarele lui Satan este filmul in care omul Pialat ne vorbeste cel mai mult despre sine, despre morala lui, despre exigentele sale, despre deziluziile sale, despre aspiratia sa spre puritate si inocenta.” (Studio Magazine) (Cinema… un secol si ceva, 2002)

Maurice Pialat – “Relativ putinele sale filme (11 in 26 de ani) sint dupa propria sa definitie ‘o insiruire de tentative autobiografice’, in care evenimentele traite, gindurile si sentimentele proprii se vor a fi o garantie a maximei veridicitati. Personajele sale sint oameni ciudati, greu integrabili in colectivitate, pendulind intre dragoste si mizantropie, si caracterizate pintr-o violenta cind continuta, cind exploziva care se materializeaza atit in limbaj cit si in comportament.” (Dictionar de cinema, 1997)

Simbata – 21 ianuarie, Antena 1, 22.30; 03.15
Sfirsitul aventurii / The End of the Affair – nom. BAFTA, nom. Globul de Aur
Drama, SUA-Marea Britanie, 1999
Regia: Neil Jordan – BAFTA pt. sceanariu adaptat, nom. BAFTA si nom. Globul de Aur pt. regie
Cu:
Ralph Fiennes – nom. BAFTA
Julianne Moore – nom. Oscar, nom. BAFTA, nom. Globul de Aur

[2] nom. Oscar
[4] nom. Globul de Aur
[10] nom. BAFTA

“Adaptare a unui roman omonim de Graham Greene care-i permite lui Jordan un interesant joc al punctelor de vedere: cel al amantului, al detectivului, al baiatului acestuia si, in cele din urma, al lui Helen. Aceste perceptii diferite asupra acelorasi evenimente constituie palierul modern al dramei, concurat de melodrama traditionala, impinsa pina la boala necrutatoare care pedepseste, ambiguu si conformist, pacatul.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Simbata – 21 ianuarie, TVR 1, 23.30
Armata celor 12 maimute / Twelve Monkeys
Film SF, SUA, 1995
Regia: Terry Gilliam
Cu:
Bruce Willis
Brad Pitt – Globul de Aur si nom. Oscar pt. rol secundar

1 premiu Globul de Aur [1]
[2] nom. Oscar

“In 2035, omenirea isi traieste ultimele clipe. Putinii supravietuitori ai unei epidemii virale de origine necunoscuta ii proiecteaza in trecut pe ocnasul Cole, pentru a descoperi cauzele catastrofei. Masina timpului incurca insa destinatia si cobaiul uman rataceste prin timp pina intilneste o psihiatra care se avinta alaturi de el impotriva unei organizatii subversive ecologiste conduse de fiul psihopat al unui magnat industrial. In 1962, Chris Maker realiza La Jetée, despre lumea ruinata de un al treilea razboi mondial care isi expediaza emisari in trecut si viitor, in cautare de ajutor. Marker folosea, in dezvoltarea subiectului sau, doar planuri fixe. Inspirat de La Jetée, Gilliam reia motivul catapultarii unui emisar din viitor, in trecutul-prezent, care sa-i avertizeze pe contemporani de primejdiile ce pindesc. Sindromul Cassandrei naste monstri, ca acest film-labirint gen Caligari, in care nimeni nu mai poate conchide cine-i nebunul: psihiatrul sau pacientul, dar care exploreaza angoasele si indoielile existentiale ale sfirsitului de mileniu. Willis tund chilug, tumefiat, cu spune la gura, exhiba cu voluptate noul sau ‘look’. Dar nici Pitt nu mai e seducatorul pe care-l stiam. Opera fascinanta!” (Dictionar universal de filme, 2002)

Terry Gilliam – “Autorul unui nou cinematograf baroc construit cu elementele postmodernismului: distantarea, demistificarea, eclectismul, cultul pastisei, mimetismul, parodia, metafictiunea. Rezultatul acestei optiuni este o opera flamboaianta, plina de fantezie si de o remarcabila plasticitate, care pune in discutie dezumanizarea societatii.” (Dictionar de cinema, 1997)

Duminica – 22 ianuarie, HBO, 20.00
Miercuri – 25 ianuarie, HBO, 20.00
Cabina telefonica / Phone Booth
Thriller, SUA, 2002
Regia: Joel Schumacher
Cu:
Colin Farrell
Kiefer Sutherland
Forest Whitaker

“Fara a fi un film extraordinar, Cabina telefonica este un film bun estival, un divertisment onest care, chiar daca isi propune mai mult decit reuseste nu lasa sa se vada acest lucru. Usor obositor, pe alocuri, stilul videoclip asumat de regizorul Joel Schumacher, dar, se poarta si, mai ales, nu este folosit gratuit, subiectul pretindu-se la o asmenea maniera. Colin Farrell duce greul intrepretarii, fiind cel mai expus camerei, reusind un joc echilibrat, convingator, cele citeva (putine) accente patetice putind fi usor trecute cu vederea. O gaselnita interesanta este personajul necunoscutului/asasinului, cel care de fapt sustine intreaga actiune, jucat de Kiefer Sutherland din ‘off’ cu maxima virtuozitate.” (Ioan-Pavel Azap) (Tribuna, Nr. 21, 16-31iulie 2003)

“Dupa cum a dovedit-o in Cadere libera, cel mai bun film al sau (in care Michael Douglas pleca la serviciu si nimerea intr-un ambuteiaj, unde isi lasa masina si mintile), Schumacher e atras de spectacolul unei metropole aflate in plina criza psihotica (si ca regizor, are mijloacele necesare pentru a trata o astfel de criza: stilul sau e tipator, isteric, iar criza scoate la iveala ce e mai rau – adica mai bun – din el). Secventa in care un politist (Forest Whitaker) incearca sa discute cu suspectul (Colin Farrell) care ocupa cabina telefonica, iar suspectul, prins in cabina si in luneta pustii unui psihopat, primeste instructiuni telefonice de la lunetist, sa se intereseze de viata sexuala a politistului – prin concentratia ei de nevroze, secventa aceea e demna de O dupa-amiaza de ciine (filmul lui Sidney Lumet, unul dintre cele mai mari filme despre New York).” (Andrei Gorzo) (Dilema veche, Nr. 537, 18 - 24 iulie 2003)

Duminica – 22 ianuarie, TVR 1, 20.00
Parfum de cedru / Snow Falling on Cedars
Drama, SUA, 1999
Regia: Scott Hicks
Cu: Ethan Hawke

“In 1950, in tihna unui orasel american de pescari de pe o mica insula e tulburata de asasinarea unui barbat. In atmosfera crizei morale de dupa atacul de la Pearl Harbour, suspect devine un tinar japonez, prieten din copilarie al victimei. Din nou e evocat calvarul lagarelor de stramutati in care, in timpul ultimei conflagratii mondiale, americanii de origine japoneza au fost internati, pierzindu-si case, uneori chiar viata. Realizatorul izbuteste in sugerarea atmosferei unei comunitati inchise, incarcata de resentimente, dar totala sa nestapinire a artei povestirii condamna filmul la esec.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Duminica – 22 ianuarie, PRO TV, 20.30
Jurassic Park – 2 premii BAFTA: Public’s Favorite Film, Popularity Prize
Film SF, SUA, 1993
Regia: Steven Spielberg
Cu: Sam Neill, Laura Dern

2 premii Oscar [2]

“Adaptare dupa Michael Crichton, poveste veche, plauzibila – cica! – din punct de vedere stiintific, dar filmul e important, mai curind , ca performanta tehnica, fiindca proiecteaza cinematograful intr-o era noua, cea numerica, creind pentru prima oara imagini pe care ochiul camerei nu le-a ‘vazut’.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Steven Spielberg – “Cineast cu talent de magician, minte de businessman si suflet de copil” (Dictionar de cinema, 1997), “un campion al filmului de actiune” (L. Preston), fie thriller, SF sau de aventuri exotice, sase dintre peliculele sale aflindu-se in fruntea listei titlurilor cu cele mai mari incasari din toate timpurile, in prezent Steven Spielberg este considerat omul cel mai puternic de la Hollywood. “Probabil mai mult decit oricare creator de filme reprezentativ, de la zilele glorioase ale Noului Val Francez incoace, Spielberg foloseste pe larg reflexivitatea si intertextualitatea pentru a adinci semnificatia filmelor sale. […] Pentru Spielberg, aceasta strategie este pusa in evidenta de aluziile semnificative din filmele sale si cititatele din alte filme, TV, si alte realizari culturale populare folosite pentru a crea noi semnificatii si pentru a oferi perspective tematice.” (Roger Ebert)

Duminica – 22 ianuarie, Antena 1, 20.30
Ultimul mohican / The Last of the Mohicans
Filme de aventuri, SUA, 1992
Regia: Michael Mann
Cu: Daniel Day-Lewis – nom. BAFTA

[7] nom. BAFTA

“Pe fundalul genocidului indian prilejuit de razboiul Frantei cu colonii englezi, ultimul mohican, tinar de origine europeana crescut de bastinasi, salveaza din ghearele ferocilor huroni doua tinere englezoaice. Aceasta noua versiune, care exprima si noile conceptii americane despre raporturile dintre indieni si '’fetele palide' ce se razboiesc pentru Noul Continent, ii prilejuieste lui Day-Lewis o creatie pitoreasca. Pe fundalul unui monumental decor natural, filmul devine un imn al spiritului indigenilor detronati si haituiti. Tulburatoare partitura muzicala, banda de sunet plina de relief, distinsa cu Oscar.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Duminica – 22 ianuarie, TVR 2, 23.00
Luni – 23 ianuarie, TVR 2, 02.20
Iubirea secreta a reginei Victoria / Mrs. Brown
Drama, Anglia-SUA, 1997
Regia: John Madden
Cu: Judi Dench – Globul de Aur, nom. Oscar

1 premiu Globul de Aur [1]
[2] nom. Oscar

“Mrs. Brown este povestea controversatei relatii a reginei Victoria a Marii Britanii cu unul din servitorii ei scotieni. Ea, regina Victoria, era una dintre cele mai puternice femei ale lumii, detinatoarea coroanei Imperiului Britanic. El, John Brown, un umil servitor, fara nici un fel de statut social. Relatia lor avea sa scandalizeze intreaga natiune, punind in pericol chiar traditia monarhiei. Anii domniei reginei Victoria aveau sa ramina un simbol al paradoxurilor sociale. O perioada de progres nemaiintilnit, in care totusi relatiile sociale au stat sub semnul unei moralitati extrem de severe. Dar chiar regina avea sa devina un simbol al acestor paradoxuri. Ramasa vaduva si autoexilata, era o femeie recunoscuta pentru vointa ei deosebita, pentru moralitatea ireprosabila si loialitatea nestirbita - chiar si dupa moarte - pentru sotul ei. Si totusi, in vremuri tulburi, in care familia ei lupta pentru putere iar poporul ii cerea sa revina pe tron, regina Victoria a avut o relatie cu totul deosebita cu unul din servitorii ei, o relatie ramasa in istorie.” (www.port.ro)

Luni – 23 ianuarie, TVR Cultural, 20.00
Saptesprezece ani / Guo nian jia
Drama, China-Italia, 1999
Regia: Yuan Zhang – Premiul special pentru regie la Venetia

“Tao Lan si Yu Xiaoqin sint surori vitrege. Intr-o zi, Yu Xiaoqin fura niste bani de la tatal sau si da vina pe sora sa. Dorind sa isi dovedeasca nevinovatia, Tao Lan o ucide accidental si condamnata la 17 ani de inchisoare. Dupa ce isi ispaseste pedeapsa, eroina iese din inchisoare si se intoarce acasa, insotita de un guardian. Acesta este martor la intilnirea cu parintii.” (PRO TV Magazin)

Luni – 23 ianuarie, Antena 1, 20.15
Legendele toamnei / Legends of the Fall – nom. Globul de Aur
Drama, SUA, 1994
Regia: Edward Zwick – nom. Globul de Aur
Cu:
Brad Pitt – nom. Globul de Aur
Julia Ormond
Anthony Hopkins

[3] nom. Oscar
[4] nom. Globul de Aur

“Epopee epica, a carei actiune se desfasoara de-a lungul a peste sapte decenii (1896-1974) si care mizeaza in principal pe frumusetea peisajelor (premiul “Oscar” pentru imagine) si pe carisma actorilor.” (Cinema… un secol si ceva, 2002)

“Istoria unui Tristan american, crescut de indieni, iubind o Isolda absorbita de lupta pentru drepturile femeii. Imaginea Montanei cu neguri fotogenice concureaza cu o Julie Ormond fascinanta. Dar melodrama frizeaza ridicolul.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Luni – 23 ianuarie, HBO, 01.05
Scandalul Larry Flynt / People vs. Larry Flint – Ursul de Aur la Berlin
Drama, SUA, 1996
Regia: Milos Forman – Globul de Aur, nom. Oscar
Cu: Woody Harrelson – nom. Oscar

[2] nom. Oscar
2 premii Globul de Aur [2]

“Reusind sa edifice un veritabil imperiu, pornind de la o publicatie porno, Flynt se declara dusman al moralei ipocrite americane. In cele din urma, va fi penalizat de destin devenind, alaturi de sotia sa, o pereche de estropiati, el paralizind in urma unui atentat, iar ea rapusa de SIDA. Imperiul insa suravietuieste, impreuna cu problemele morale pe care Forman le ridica. Subiectul i-a fost pasat de catre Oliver Stone. Acestuia ii venea manusa, ca provocare directa, nu mijlocita, cum sint, de obicei filmele lui Forman. Ca profet al pornografiei, Flynt gaseste motivatii: ‘Moartea se lafaie pe copertele revistelor si primeste premii, in vreme ce sexul, desi toti il au si toti il doresc, e interzis in reprezentare. De ce? Ce e mai obscen: sexul sau razboiul? Si ce e mai morbid: un cadavru sau un trup gol iradiind de armonie si sanatate?” In aceasta dezbatere acuta, in care unii au vazut transformarea pornografului in apostol al presei, Forman implica cele mai inalte instante ale statului, de la Curtea Suprema la Casa Alba. Dar dincolo de amploarea provocarii si de sfidarea societatii, personajele ramin fara contur, caracterizate sumar, aproape rudimentar. In comparatie cu structura dramatica a filmelor americane precedente ale lui Forman care lua, ea insasi, valoarea unui spectacol plin de neprevazut (Raf Time, Hair, Valmont etc.), Larry Flynt e cuminte si traditional.” (Dictionar universal de filme, 2002)

“Dupa ce Oliver Stone i-a atentionat pe americani ca sint «nascuti asaasini», Forman, punind in balanta justitiei moralitatea si imoralitatea, le atrage atentia ca libertatea nu este un joc al corectitudinii politice.” (Rola Mahler) (Cinema… un secol si ceva, 2002)

Milos Forman – “Unul dintre cazurile de adaptare perfecta a artistului la locul si epoca in care lucreaza, in creatia sa deosebindu-se doua etape. Forman-cehul, exponent principal al dezghetului cinematografic si politic produs in tara sa in anii ’60, realizatorul unor comedii satirice si totodata tandre fata de viata absurda si derizorie a omului neinsemnat, cineastul pentru care a saptea arta inseamna in primul rind un mijloc de a surprinde momente de viata si care considera trama solid si prealabil construita, in beneficiul improvizatiei si al tipologiilor preluate din existenta cotidiana. Si Forman-americanul, realizator de filme de mare anvergura, bazate pe scenarii minutios elaborate, cu vedete de prima marime, in decoruri si costume impresionante, circumscrise unor genuri de mare succes la Hollywood (ecranizari, filme muzicale, filme biografice).” (Dictionar de cinema, 1997)

Marti – 24 ianuarie, B1 TV, 20.00
Rochia alba de dantela
Drama, Romania, 1989
Regia: Dan Pita
Cu Claudiu Bleont

“Un medic, un fotbalist si un sculptor isi disputa dragostea unei desenatoare de modele, roasa de o maladie fara leac, dar muncind fara precupetire intr-o fabrica de confectii. Dintre pretendenti, ea il alege pe modestul Mitica, intemeind o familie care de mult s-ar fi cerut statornicita. Broderie cinematografica impodobind zdrente de impresii si idei, mozaicata, pentru a disimula simplismul penibil al story-ului. Intr-un scenariu semnat de un dramaturg de talia lui D.R. Popescu intilnesti replici inepte: ‘Daca nu s-a stricat lumina din ceara ei, i s-a stricat lumina din cap’, Mintea mea a devenit fricoasa!’ sau banalitati crase precum ‘Pling, pentru ca mi-am pierdut iluziile!’ – invalmasite intr-un ghiveci cu ifose de meditatie despre arta si dragoste. Filmul ‘de fabrica’, garnisit cu pretentii de stil, e o melodrama frigida in jurul careia graviteaza Mitica, indaratnicul sot care refuza sa-si abandoneze sotia, batrinul profesor, artistul pe care ea il admira si tinarul medic pe care l-a iubit cindva. Portativul pune in situatii penibile actori remarcabili: Repan e ridicol in scena in care – ‘maestru nebun’ – isi sfarma uneltele, iar Bleont e pus sa-si plimbe ciocanelul de cauciuc prin parcul spitalului, agitindu-l mereu, sa se vada bine ca e medic. Variatii pe tema rochiilor de mireasa, multiplicate in oglinzi, in ambianta sonora a unui cor flecar de fete, nu pot ascunde caracterul pretios, calofil si insignifiant al operei, produs provincial de serie pentru flatarea gustului derizoriu. Prilej doar pentru Calin Ghibu (Pr. ACIN) sa-si exprime categoria de operator prin compozitii originale care dau vita ansamblului inert, cadre puse in valoare de monteza Cristina Ionescu (Pr. ACIN).” (Dictionar de filme romanesti, 2002)

“Rochia alba de dantela, chiar daca nu are un… titlu premonitoriu, anunta – prin fondul de idei, prin intensitatea trairilor – revolutia izbavitoare din decembrie, fiind, la rindul lui, o pelicula neverosimila pentru anul de gratie 1989. Conexiunile morale si filozofice ale filmului propun un mesaj existential de mare incredere in capacitatea omului de a-si innobila conditia propriului destin. Astfel se face ca acest film, care isi propune sa infatiseze un implacabil destin tragic, est, inainte de toate, un elogiu adus vietii, omului, ca entitate spirituala in masura sa reactioneze impotriva fortelor irationalului. Un merit principal in constructia esafodajului ideatic, metaforic si poetic al filmului revine scenaristului D.R. Popescu: poetul ‘ingerilor tristi’ si-a propus o ‘replica’ la ‘fatum’-ul tragic din locul in care nu s-a intimplat nimic (cele doua filme fac parte dintr-un ciclu ‘programatic’ intitulat ‘Oameni si timpuri’). In consecinta, si-a ales citeva personaje-semn, pe care le-a implicat intr-o dramatica inclestare de contrarii. O tinara iubitoare de frumos, cu dragoste de frumos, cu dragoste intensa de viata, este condamnata de o boala incurabila. In jurul principalului personaj al filmului, o ‘creatoare de moda’, Doina (interpretata – fara teama de cuvinte mari – senzational de Diana Gheorghian), graviteaza trei barbati ale caror destine se interfereaza: un ‘Mitica’ fotbalist (Andrei Finti), care ascunde, sub aparente de superficialitate, o afectiune totala; un medic, profesionist de exceptie dar foarte dificil ca om, cu aparente cinice si agresive, dar cu o sensibilitate iesita din comun (Claudiu Bleont); un sculptor care disimuleaza, sub faldurile sigurantei de sine, spectrul nerostit al ratarii (Alexandru Repan). Inca de la inceputul actiunii, o clipa de lacrima, izvorita din senin, anunta deznodamintul tragic. Pe urma, lumina interioara a personajelor isi descopera treptat nuantele, iar filmul acesta, al unei stingeri dureroase, devine – din aproape in aproape – un drum al cunoasterii de sine, al purificarii prin crez, al implinirii prin cei apropiati, un poem al iubirii, al increderii, al responsabilitatii fata de sine, fata de semeni, fata de viata. Universul peliculei este de o tulburatoare bogatie semantica, spre care conduc toate elementele constitutive ale faptului de creatie. Spatiile de intersectie a destinelor angrenate in conflict sint citeva: ambianta in care-si desfasoara activitatea eroina (o casa de moda profilata pe rochii de mireasa), spitalul, cu recuzita sa avertizanta, cu padurea verde (‘in care nimeni nu se pierde’) si cu apele linistite, prevestind furtuni, ale lacului din preajma, marea – ca semn de aduceri aminte –, stadionul de fotbal – ca ecou al ‘lumii de afara’ –, si cadrul de natura cu dealuri, poieni si apus de soare in care debuteaza si se incheie actiunea – ca semn al triumfului vietii dupa moartea iminenta. In aceste spatii generoase (carora scenograful Nicolae Ularu le confera culori afective, potentate de spiritul creator manifestat de autoarea costumelor Catalina Ghibu) se desfasoara marile batalii ale eroinei: batalia cu moartea si batalia cu sine. In ‘dantela’ filmului sint intercalate, cu semnul lor, unitar si organic, aduceri aminte si peisaje de gind, spaime, impacari cu sine, prin contrapuncte dramatice si poetice (sustinute aplicat de tinarul compozitor Marcel Octav Costea, de inzestratul inginer de sunet Sorin Caragata, de montajul exact al Cristinei Ionescu). La toate acestea, o contributie esentiala are operatorul Calin Ghibu, care, ca totdeauna si intrecindu-se mereu pe sine, propune de data aceasta o lume imagistica cu un freamat tragic mereu nelinistitor, multiplu semnificativ.” (Istoria filmului romanesc 1897-2000)

Dan Pita – “Reprezentant important al generatiei ’70. Evolueaza de la un cinematograf al comunicarii directe – plasat fie sub semnul referintelor culturale (ecranizari), fie sub cel al comercialului (westernuri in stil romanesc) – la alambicate si estetizante parabole cu substrat politic.” (Dictionar de cinema, 1997)

Marti – 24 ianuarie, National TV, 20.00
Dezacord in sase puncte / Six Degrees of Separation
Comedie, SUA, 1993
Regia: Fred Schepisi
Cu:
Will Smith
Stockard Channing – nom. Oscar, nom. Globul de Aur

[1] nom. Oscar
[1] nom. Globul de Aur

“Un tinar negru patrunde in existenta mai multor familii onorabil dindu-se fiul lui Sidney Poitier. Titlul romanesc [Dezacord in sase puncte] este eronat. De fapt e vorba de teoria, destul de confuza, a unui personaj potrivit careia exista doar sase trepte de separare intre fiecare dintre noi si oricare altul de pe planeta. Ajunge sa umpli golurile lantului si oameni, diferiti funciar, se pot regasi alaturi. Mitoman fermecator, personajul desemnat de dramaturgul John Guare si seducator redat de Smith, nu face decit sa intregeasca acest spatii vide.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Miercuri – 25 ianuarie, TVR Cultural, 19.50
Joi – 26 ianuarie, TVR Cultural, 00.35
Domnul Klein / Monsieur Klein – César
Drama, Franta-Italia, 1976
Regia: Joseph Losey – César
Cu:
Alain Delon
Jeanne Moreau

3 premii César

“In 1942, un medic birocrat examineaza datele corporale ale unor subiecti suspectati de impuritate rasiala. In alt colt al orasului, Monsieur Klein, negustor clandestin de tablouri, cumpara, pe nimic, inestimabile pinze de la evreii haituiti. Ambilor nu le pasa ce de ce intimpla in jur. ‘Pasivitate inseamna complicitate’ – urla, patimas, Losey pe intreaga desfasurare a acestui film kafkian, in care un Klein poate fi luat drept altul.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Joseph Losey – “Realizator al unor filme psihologice de mare subtilitate, evidentiind coruptia spirituala, tentatia omului de a-si distruge aproapele, conflictul individului cu o societate ostila, tema inocentei si tema tradarii. Maestru al folosirii interioarelor ca un creuzet al studiului de caractere.” (Dictionar de cinema, 1997)

Joi – 26 ianuarie, PRO Cinema, 17.00
Pe chei / On the Waterfront – Oscar, Globul de Aur, BAFTA
Drama, SUA, 1954
Regia: Elia Kazan – Oscar, Globul de Aur, BAFTA, Leul de Argint la Venetia
Cu: Marlon Brando – Oscar, Globul de Aur, BAFTA

8 premii Oscar [12]
4 premii Globul de Aur [4]
3 premii BAFTA [3]

“Filmat de Boris Kaufman (fratele lui Dziga Vertov) in decoruri reale, folosind abil lumina in tablouri in care sensul tragic e intarit de imaginea cu ape negre din portul New York, intre porumbare ascunse pe acoperis si vinzoleala hamalilor, Kazan opune ‘solidaritatii’ coruptiei, rezistenta inversunata individuala a eroului lui Brando, de neuitat in scene de dragoste disperata sau, cu fata tumefiata, cu ochii impaienjeniti de singe, primind lupta ‘finala’. Dar mesajul filmului a fost interpretat, abuziv, de o parte a criticii, ca elogiu al denuntului, asociat artificial colaborarii cineastului cu Comisia de cercetare a activitatii antiamericane McCarthy.” (Dictionar universal de filme, 2002)

“Filmul poate fi privit ca un thriller despre coruptie – cel putin pina spre final, cind Malloy devine un erou de tip Capra si depune marturie in fata Comisiei pentru anchetarea crimelor, fiind apoi ostracizat de colegi –, dar el se naste din aspiratia catre martiraj si ispasire.” (David Shipman) (Cinema… un secol si ceva, 2002)

“Interpretindu-l pe ‘Terry Malloy, un om alienat, care a ramas la nivelul instinctual al adolescentului fara capatii si care se transforma in adult’ (Pauline Kael), Brando face o creatie-reper pentru intreaga sa opera.” (Cinema… un secol si ceva, 2002)

Elia Kazan – “Opera sa cinematografica, desi inegala ca valoare si foarte diferita ca ton si stil – de la teatrul filmat la (neo)realismul brutal si de la drama sociala cu implicatii politice la drama intima cu trimiteri autobiografice – prezinta cel putin o constanta majora: importanta acordata actorului si tehnicii sale de joc (majoritatea interpretilor sai fiiind recrutati din rindul celebrei scoli Actor’s Studio pe care el insusi o infiinteaza in 194.” (Dictionar de cinema, 1997)


Alte filme

Atit de aproape de cer / Walk in the Clouds (1995), cu Keanu Reeves – Vineri, HBO, 15.30
“Pretinsa reeditare a subiectului lui Quatro passo fra le nuvele, subminata de spiritul frivol si totala incomprehensiune comuna remake-urilor hollywoodiene dupa ilustre opere europene.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Badaranii (1960), cu Grigore Vasiliu Birlic, Carmen Stanescu – Vineri, B1 TV, 20.00; 00.45
“Intrecere de prostie, trufie si violenta interpretata cu stralucire de ‘garnitura de aur’ a Teatrului National al vremii, dar… tentativa nereusita de compromis intre scena si film. [….] Spectacolul, care pe scena Nationalului uimise prin ritmul si verva sa, treneaza penibil pe ecran.” (Dictionar de filme romanesti, 2002)

Frate Soare, sora Luna / Fratello Sole, sorella Luna (1972) – Vineri, TVR Cultural, 22.00; Simbata, 00.55
“Realizat de Zeffirelli in aceeasi maniera vizuala ca faimosul sau ‘Romeo si Julieta"’, filmul este inspirat de viata Sfintului Francisc din Assisi, fiul unui negustor instarit, care renunta la toate bunurile sale pamintesti pentru a-si inchina viata Domnului.” (www.port.ro)

Mad Max 2 / The Road Warrior (1981), cu Mel Gibson – Vineri, PRO TV, 23.45; 03.30
“Sub pretextul descrierii unei subcivilizatii futuriste, ni se serveste un recital de orori. Finalul, orgie a vitezei si cruzimii, devine monoton prin exces.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Maria-Mirabela (1981) – Simbata, PRO TV, 10.30
“Un joc cu elementele esentiale ale vietii (apa, focul, aerul) inspirat de Ion Creanga. In textura basmului jucat intervin fade desene animate de factura disneyana, sub standardul lui Gopo (coautoare Natalia Bodiu) ca si cuceritoarele slagare ale basarabeanului Eugen Doga (Pr. ACIN) pe versuri de Grigore Vieru, cintate de Anda Calugareanu, Aurelian Andreescu, Mihai Constantinescu si Paula Radulescu.” (Dictionar de filme romanesti, 2002)

Iancu Jianul haiducul (1981), – Simbata, TVR international, 12.00; Duminica, 20.30
“Din finalul primei serii [Iancu Jianu zapciul], cu osebire in cea de a doua, scenaristii fabuleaza abuziv, intinzind si complicind povestea peste masura. In pofida unor ingrosari nedorite spre pitoresc imagistic si romantism hiperbolic, ramine de semnalat revenirea, dupa doua decenii, a lui Petrut intr-un Vladimirescu matur. Cit despre Jianu, el epuizeaza caracterul baladesc al proiectului calarind napraznic prin codrul verde, pret de 90 de minute.” (Dictionar de filme romanesti, 2002)

Pinguinul Amundsen / Amundsen der Pinguin (2003) – Simbata, TVR Cultural, 14.00
“Lui Anne, o fetita de 12 ani, nu-i vine sa-si creada ochilor cind unchiul sau Cornelius, biolog marin si cercetator polar, aduce acasa un pinguin adevarat. Botezat Amundsen, el devine cel mai bun prieten al fetitei. Dar problemele abia acum incep. Cum gazduiesti, in plina vara, la Koln, o fiinta a gheturilor?” (www.port.ro)

Daca e marti, e Belgia / If It’s Tuesday, This Must Be Belgium (1969) – Simbata, TVR 2, 14.00; 02.50
“Charlie isi cistiga piinea ‘silnica’ insotind grupuri de turisti americani prin Europa. Nu e o distractie, ci ‘un carusel prin 9 tari afurisite in 18 blestemate de zile in care trebuie sa le fii yankeilor mama si tata, psihiatru si amfitrion, profesor si traducator, scornitor de bancuri si arbitru’. Prilej de precise portrete ‘in acvaforte’; unui cleptoman pasionat de ‘suveniruri’, turistei distrate pierduta de at grup si altor personaje la fel de ofertante si se adauga un mare numar de aparitii fugare ale unor staruri europene ca De Sica, Anita Ekberg, Senta Berger, Virna Lisi.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Profetul, aurul si ardelenii (197, cu Mircea Diaconu, Ilarion Ciobanu – Simbata, PRO TV, 17.00; Duminica, PRO TV, 13.05
“Western ce respecta regulile genului persiflindu-l, bine scris, populat de o lume colorata de costumele Doinei Levinta, din care nu lipsesc indieni vindicativi, negri fideli, mormone habotnice, emigranti din patru parti de lume, ticalosi si justitiari in inepuizabila infruntare, cu o recuzita care ilustreaza abil ambele spatii culturale: clopuri, desagi si tuica, dar si whisky, pistoale si saloon-uri. Ceea ce mai lipseste, e doar verva unui regizor, vocatia lui sincera pentru divertisment.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Faleze de nisip (1982), cu Victor Rebengiuc – Simbata, B1 TV, 19.30; Duminica, 14.00
“Pornind de la romanul lui Bujor Nedelcovici ‘Zile si nisip’, cameleonicul regizor ajunge, de data aceasta, mai curind la o parafraza dupa Reconstituirea, intr-o intriga hiperbolizanta despre o vinovatie impusa care distruge o viata.” (Dictionar de filme romanesti, 2002)

Cantemir (1975), cu Alexandru Repan – Simbata, TVRM, 20.00
“Poetretul in relief al Principelui e inconjurat de o bogata galerie de profiluri rudimentar si univoc conturate inca din scenariul indopat, in schimb, cu dialoguri pretins aforistice.” (Dictionar de filme romanesti, 2002)

Ultimul samurai / The Last Samurai (2003), cu Ken Watanabe, Tom Cruise – Simbata, HBO, 20.25
“Filmul lui Edward Zwick (deloc strain de drama de razboi - vezi Courage Under Fire) ar fi trebuit, in mod normal, sa aiba un atuu in maneca: o premisa atractiva, civilizatia orientala, tema virtual inepuizabila, mizand, deci, pe calea misterului si a aventurii. Din pacate, premiza generoasa este lasata doar la stadiul incipient si, cu toate intentiile onorabile ale lui Zwick, Ultimul samurai devine un mare film ratat.” (Andrei Bangu) (LiterNet)

http://agenda.liternet.ro/articol.php?art=756

Magnatul grec / The Greek Tycoon (197, cu Anthony Quinn, Jacqueline Bisset – Duminica, Antena 1, 13.15
“Ditirambica, idilica si emfatica evocare a mariajului Kennedy-Onassis in care, in decoruri de vis anume spre epatarea vulgului, i se creeaza ambianta pentru Quinn pentru citiva pasi de sirtaki. Dar nici el, nici aparitia superbei Bisset nu pot salva filmul de comformism si mediocritate.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Dosarul Pelican / Pelican Brief (1993), cu Julia Roberts, Denzel Washington – Duminica, PRO TV, 23.00; 02.45
“O fictiune politica extrem de incilcita, fara nerv si tensiune, cu personaje mai curind complicate decit complexe, dar infatisind un presedinte al SUA manipulat de camarila, gata sa impinga ratiunea de stat pina la asasinat. Stralucit Washington in forta si nuanta.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Orient Express (2004), cu Sergiu Nicolaescu, Dan Bittman, Gheorghe Dinica, Maia Morgenstern – Luni, HBO, 13.55
“Estetic vorbind si foarte pe scurt, Orient Express este o nefericita incercare de a reveni la un cinematograf poetic si paseist. Pelicula e insa prafuita, scenariul e stingaci si regia se remarca prin demodate artificii stilistice.” (Iulia Blaga) (Cuvantul, Nr. 10 (32, octombrie 2004)

“Dialogurile sint de-o artificialitate demna de reclamele la produse electrocasnice si la fel de originale.” (Alexandra Olivotto) (Romania literara, Nr. 40, 13-19 octombrie 2004) “

“Probabil ca la Visconti s-a raportat Nicolaescu atunci cind a avut ideea sa realizeze Orient Express (sau, mai corect, sa ecranizeze romanul Printul al lui Tudor Teodorescu-Braniste), dar, ca orice pigmeu, e incapabil sa-si dea seama de distanta care-l desparte de culmi si de uriasi de talia lui Visconti. […] Un film rusinos, care a inghitit o groaza de bani din bugetul statului.” (Laurentiu Bratan) (22, Nr. 761, 6-11 octombrie 2004)

Solaris (2002), cu George Clooney – Luni, HBO, 17.50; Marti, HBO, 08.20
“In ultima instanta ceea ce caracterizeaza acest film Solaris este incapacitatea realizatorilor de a opta in mod consecvent pentru un anume tip de demers. Combinatia poveste de iubire – drama psihologica in ambalaj science-fiction nu este viabila in conditii masurabile. Mestesugul si corectitudinea nu sint suficiente pentru o abordare pe mai multe nivele a discursului cinematografic care isi pierde astfel coerenta.” (Miruna Barbu) (Romania literara, Nr. 14, 9 - 15 aprilie 2003)

Toamna bobocilor (1975), cu Marin Moraru, Draga Olteanu-Matei – Luni, B1 TV, 20.00
“Ilustrare, in diapazon comic, a democratiei socialiste la tara, desi monoton in efecte comice (ciondanelile dintre Toderas si Varvara, umorile schimbatoare ale tinerilor sovaielnici in fata greutatilor etc.), filmul are darul rar de a reda, in dialog, culoarea locala, efort rar exersat in comediile noastre.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Harry Potter si prizonierul din Azkaban / Harry Potter and the Prisoner of Azkaban (2004), cu Daniel Radcliffe – Marti, HBO, 18.40
“Din pacate, desi Harry Potter si prizonierul din Azkaban este cel mai bun roman – avind in vedere constructia, suspansul si, de ce sa nu o recunoastem, valoarea literara – dintre primele trei, ecranizarea sa este cea mai slaba dintre filmele de pina acum. Astfel, se poate observa o tendinta ingrijoratoare in trecerea de la carte la ecran (ca admirator al lui Harry Potter, sper din tot sufletul sa ma insel): daca romanele sint din ce in ce mai complexe si mai captivante, filmele tind sa devina din ce in ce mai schematice si mai plictisitoare.” (Mihai Fulger) (Romania literara, Nr. 27, 14 - 20 iulie 2004)

In pat cu dusmanul / Sleeping with the Enemy (1990), cu Julia Roberts, Patrick Bergin – Marti, HBO, 01.45
“O tinara maritata cu un psihopat isi insceneaza moartea ca, sub o noua identitate, sa inceapa o alta viata. Dar, datorita imprudentei mamei sale, ‘vaduvul’ afla totul. Victima are chipul angelic al Juliei. Cit despre Ruben, el ‘joaca’ profesional pe strunele tensiunii nervoase a spectatorului, desi ata alba cu care e cusuta intriga ramine, mereu, vizibila. In rest, din nou Eros flirteaza cu Tanatos, sub binecuvintarea predicatorului Freud.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Eu, tu si Ovidiu (1977), cu Violeta Andrei, Florin Piersic, Vasilica Tastaman, Sebastian Papaiani, Dem Radulescu – Miercuri, TVR international, 22.00
“De retinut, din aceasta comedie, poate cel mai frumos cuplu muzical din istoria filmului romanesc alcatuit, din afonul, dar atit de muzicalul Piersic, alaturi de Violeta Andrei, aparitie suava, voce proaspata si emotie patrunzatoare intrebindu-se unul pe altul : ‘Cine esti tu?’ pe versurile Flaviei Buref si muzica lui Temistocle Popa.” (Dictionar de filme romanesti, 2002)

Promisiunea / Pledge (2001), cu Jack Nicholson, Robin Wright Penn – Miercuri, TVR 1, 23.30
“Desi ajuns la virsta retragerii, un comisar nu-si gaseste linistea pina ce nu smulge masca unui pervers pedofil, asasin in serie. Avind drept unic indiciu un desem candid de copil, el isi continua, de unul singur, ancheta. Un roman de Friedrich Dürrenmatt e talmacit corect, dar lipsa de lustru a regiei ii reduce si lui Nicholson posibilitatea unei reale performante.” (Dictionar universal de filme, 2002)

Coana Chirita (1986), cu Draga Olteanu-Matei, Jean Constantin, Mihai Fotino, Dem Radulescu – Joi, B1 TV, 20.00; 00.15
“Pretext pentru ca Draga Olteanu sa-si dezlantuie temperamentul vulcanic intr-una dintre cele mai triviale adaptari dupa clasici din prea vinovata noastra cinematografie. Slalom intre farsa si vedevil, comedie de moravuri si satira social-lingvistica, mizind mereu pe efectul ridicol exterior, fara vreo aluzie la noua rasa de ciocoi semidocti din epoca realizarii filmului. Din Chirita lui Alecsandri, vazuta de Dragan, ramine doar desuetudinea si dialoguri pe care ‘bardul de la Mircesti’ n-ar fi putut sa le comita, precum refrenul: ‘Ce placere de a fugi in fuga mare!’” (Dictionar universal de filme, 2002)

Dragoste fara sfirsit / Endless Love (1981), cu Brooke Shields – Joi, PRO Cinema, 22.00; 01.30
“Romantism erotic si melodrama de sorginte italiana intr-o ipocrita tentativa de valorificare a sex-appealului lui Shields, de asta data prin vreo exotica laguna, ci in… civilizatie!” (Dictionar universal de filme, 2002)


Reviste electronice

[email protected] – grupaj din principalele reviste culturale (22, Dilema veche, Romania literara, Observator cultural, Adevarul literar si artistic, Ziarul de duminica, Suplimentul de cultura) (100-150 K). Se afiseaza saptaminal (de obicei lunea) pe portalul cultural LiterNet. “Revista lui Alin este un soi de memorie condensata a efemerului jurnalistic – paginile aurii ale gesturilor noastre recente: esti in ea, deci existi!" (Alex. Leo Serban).

[email protected] – grupaj cu informatii si comentarii despre cele mai bune filme de pe posturile TV (100-150 K). Contribuie la educatia cinematografica, dezvoltarea spiritului critic si vizualfabetizare. “In societatea de astazi care cunoaste o expansiune uriasa a vizualului in cele mai diverse si neasteptate forme, a invata sa privesti devine o necesitate practica.” (Mircea Vasilescu) no comment – un anunt ciudat, o informatie care te buimaceste, o scena care te lasa gura-casca. (50-100 K) “Fiecare manipulat trebuie sa aiba cel putin un minut pe zi de ‘No comment’, intr-o tara ca a noastra unde in fiecare tramvai de mult scrie clar: ‘manipulantul nu sta de vorba cu pasagerii’.” (Radu Cosasu)