"Placutele lui Bitus"

Se stie ca unitatea de baza a informatiei este bit-ul ... Eh... Aflati ca prin 1987 s-au gasit niste Placute de aur care ... dar mai bine va las pe voi sa descoperiti articolul :

Artefacte dacice, retrase din licitatia Artmark

"Placutele lui Bitus", artefacte dacice din secolul II-III e.n, au fost retrase de la vanzare, pana la clarificarea regimului lor juridic, din licitatia pe care casa Artmark a organizat-o marti seara, in Bucuresti.











"Data fiind susceptabilitatea acestui lot pentru Tezaurul national", "Placutele lui Bitus" au fost retrase, iar vanzarea lor a fost amanata, "pana la clarificarea regimului juridic de proprietar".
"Placutele lui Bitus", un set de trei artefacte votive din aur, care dateaza din secolele II-III e.n., au fost scoase la licitatie cu un pret de pornire de 85.000 de euro, dupa ce Ministerul Culturii (MC) nu si-a exercitat dreptul de preemptiune.
Despre descoperirea acestor artefacte si despre interesul crescut pentru ele a vorbit, intr-o conferinta de presa care a precedat Licitatia de Craciun organizata de Artmark marti seara, Florian Matei Popescu, cercetator stiintific la Institutul de Arheologie "Vasile Parvan".
"De ce descoperirea a facut valva? In primul rand, ea a facut valva in 1987, cand, in urma unor lucrari edilitare, pentru a pune mai bine in valoare izvoarele termale de la Geoagiu-Bai, a fost descoperit un bazin, evident natural, dar care fusese cumva largit, amenajat de catre romani, si in acel bazin au fost descoperite sapte placute exact de tipul acesta - ele sunt usor diferite, dar sunt numai diferente de nuanta, ele sunt acelasi tip de artefact, daca putem spune asa - inca una a aparut putin mai tarziu, dar, probabil, tot descoperita in acel context, in 1987. Pe langa acestea, au fost descoperite patru altare dedicate nimfelor si zeitei Diana si zeitei Hygeia si, de asemenea, un numar important de monede - nici pana acum numarul exact nu se stie -, se vorbeste in literatura de specialitate de 400 sau 600 de monede. Toate gasite intr-un ceea ce noi am numi din punct de vedere arheologic un complex inchis. Monedele nu au intrat niciodata in circuit, nu stim exact nici macar numarul lor. Piesele, in schimb, au intrat rapid in circuitul stiintific", a declarat, in conferinta din 2 decembrie, Florian Matei Popescu.
Acesta a precizat ca placutele au facut valva din doua motive: in primul rand, pentru ca erau din aur si, in al doilea rand, pentru ca pe una dintre aceste opt tablite - din care numai cinci au inscriptie - este atestat un anume "Decebalus Luci filius", care ofera la randul lui o dedicatie catre nimfe.
Cele trei artefacte care urmau sa fie scoase la licitatie marti seara aduc in plus un nou nume. Numite "Placutele lui Bitus", datorita inscriptiei pe placuta votiva de mai mici dimensiuni "(VOTU(M) UBE(R) BITUS)", ceea ce s-ar putea traduce aproximativ prin "Darul imbelsugat (facut de) Bitus" (Bitus reprezinta unul dintre cele mai raspandite nume dacice, alaturi de Brisanus, Duda, Soia, Mucapa etc.), acestea sunt unice din mai multe perspective.

"In primul rand, inca un nume, i-as spune traco-dacic, pentru ca este un nume destul de raspandit si care este atestat atat la nord, cat si la sudul Dunarii, dar, in acelasi timp, si faptul ca una dintre placute este anepigrafa, dar, daca va uitati atent, campul inscriptiei este deja trasat, ceea ce arata ca in zona deja exista o productie de serie specializata si trageau numai campul inscriptiei lasand apoi loc, exact cum se face astazi pentru epitafuri, pentru a trece numele si zeitatile respective. Asta este inca un element in plus (...) care ne arata ca avem de-a face cu un soi de productie locala si care era tintita special - probabil se vindeau cum mergeti azi la poarta manastirilor si luati o iconita pe care apoi o lasati undeva in zona altarului -, se vindeau undeva inainte de a intra in zona acestui sanctuar dedicat nimfelor, tocmai pentru a fi lasat acolo ca ofranda", a mai spus atunci Florian Matei Popescu.

Totodata, acestea sunt singurele artefacte de acest tip aflate intr-o colectie privata, nu intr-una muzeala, dintr-un total de 14 astfel de placute votive din aur descoperite pe intregul teritoriu al fostului Imperiu Roman, ce se intindea din Britania pana in Egipt, acoperind cea mai mare parte a lumii civilizate. Acestea sunt singurele placute dedicate, la aproximativ patru generatii de la cucerirea Daciei de Traian, de un dac (iar nu de un roman, de un colonist al Imperiului sau de un negustor grec sau oriental, precum in celelalte cazuri), pledand pentru contopirea populatiei geto-dace cu cea a colonistilor romani, pentru formarea, in perimetrul Daciei Romane, a poporului roman.
Placutele au fost trecute din generatie in generatie, de la descoperirea lor, la sfarsitul sec. XIX, si pana in prezent, scapand de-a lungul vremurilor de instrainare, dat fiind statutul familiei care le-a pastrat, apoi, prin ascundere, nationalizarii din anii comunismului.
Autenticitatea celor trei piese a fost confirmata atat de academicianul Alexandru Vulpe, presedinte al sectiei de Stiinte Istorice si Arheologice a Academiei Romane, care a participat si el la conferinta din 2 decembrie, cat si de Florian Matei Popescu.



"In cazul celor trei piese nu e niciun dubiu. Sunt sigur autentice. N-avem nici cea mai mica indoiala", a spus atunci academicianul Alexandru Vulpe.
"Acestea sunt autentice. Sunt elemente de detaliu care arata ca intra in acea serie deja cunoscuta, deci aici nu incape niciun fel de indoiala, nu este cazul", a declarat si Florian Matei Popescu.
In ceea ce priveste ideea ca aceste piese sa intre in posesia unui colectionar privat si sa nu fie expuse intr-un muzeu, academicianul Alexandru Vulpe a spus: "Este trist sa ne gandim ca astfel de piese, in loc sa ajunga in muzee publice, risca sa fie cumparate de colectionari, cine stie cine si unde si sa dispara practic din circuitul stiintific. Din pacate, legile noastre sunt destul de permisive, stiu ca, inainte de '89, daca gaseai astfel de lucruri, ti se confiscau pur si simplu sau, in cel mai bun caz, iti dadeau un pret de nimic pe ele. In schimb, erau salvate din punct de vedere al patrimoniului cultural si stiintific, incat trebuie spun cu oarecare regret ca aceste legi nu se mai aplica astazi".
Statul are drept de preemptiune, dar, daca statul nu isi exercita dreptul, proprietarul poate vinde bunurile unei alte persoane interesate.
"Statul nostru se stie prea bine ca n-are prea multi bani pentru cultura. Asta e!", a mai spus Alexandru Vulpe.
Toate cele trei artefacte fac parte din patrimoniul cultural national, fiind clasate in categoria Tezaur. Valoarea acestor trei placute votive din aur dacic este apropiata de cea a vestitelor bratari regale dacice din aur descoperite in zona cetatilor din Muntii Orastiei, care au fost furate de vanatorii de comori si recuperate printr-un proces dificil din Statele Unite ale Americii, Franta, Elvetia si Germania. Din 2011, bratarile pot fi admirate la Muzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti, scrie MEDIAFAX.
Alexandru Baldea, managing partner Artmark, a spus, pe 2 decembrie, ca pretul de pornire pentru aceste obiecte a fost stabilit impartindu-se pretul unei bratari dacice la cinci.
"Au starnit un interes mare si o dezbatere pseudostiintifica pe bloguri si pe varii forumuri, nu insa si din partea statului. Au trecut patru luni de zile de cand notificarea de punere in vanzare s-a facut, iar dansii nu ne-au solicitat nicio informatie. Termenul a expirat. Din pacate, ca de obicei", a mai spus atunci Alexandru Baldea.
La randul sau, Florian Matei Popescu a spus ca l-a anuntat despre existenta acestor piese si pe directorul Muzeului National de Istorie a Romaniei, Ernest Oberlnder-Tarnoveanu, pentru ca a considerat ca trebuie ca "toata lumea din mediul stiintific sa stie ca ele exista si ca au reaparut pe piata", "pentru ca locul unor astfel de piese este in tezaurul Romaniei, fara indoiala (...), sa poata fi vazute de toata lumea".
"In acest caz, s-au respectat toti pasii legali si asa trebuie facut de fiecare data (...) Or, aici s-au respectat pasii legali si aceste bunuri, fiind clasate, ele nu pot parasi tara - pot parasi tara doar temporar intr-o expozitie temporara -, ele vor ramane ca bunuri pe teritoriul tarii", a mai spus Florian Matei Popescu.
deci .. dect att
Bitus Brisanus, Duda, Soia, Mucapa ! !