Register

Welcome to the RDI-Board Community.

If this is your first visit, be sure to check out the FAQ by clicking the link above. You may have to register before you can post: click the register link above to proceed.


Donate Now Goal amount for this month: 100 EUR, Received: 100 EUR (100%)
Donate to support this site...

Results 1 to 3 of 3
  1. #1
    Silver Member Expert
    Join Date
    Jan 1970
    Posts
    2,659
    Posts Thanks / Likes

    Default Decizie revoluţionară n Uruguay

    Uruguay este la un pas de a deveni prima ţară din lume care legalizează producţia, distribuţia şi vnzarea marijuanei. Deputaţii au votat deja un proiect de lege n acest sens, urmnd ca senatorii să aibă ultimul cuvnt. Autorităţile vor să dea astfel o lovitură traficanţilor de droguri. Măsura nu este nsă privită cu ochi buni de unii politicieni şi de o parte a populaţiei.

    Doar Guvernul va avea dreptul să vndă marijuana. Asta prevede n esenţă controversatul proiect de lege din Uruguay.

    Cumpărătorii vor fi nregistraţi ntr-o bază de date şi nu vor putea intra n posesia rvnitului produs, dacă nu au cel puţin 18 ani. Ei vor avea voie să cumpere cel mult 40 de grame pe lună din farmacii cu licenţă specială sau să crească singuri acasă maximum şase plante.

    Războiul antidrog s-a dovedit a fi un eşec pnă acum. Nu doar financiar, ci şi uman, din cauza numărului mare de victime omeneşti. Acesta a fost unul dintre argumentele principale ale coaliţiei de guvernare din Uruguay, atunci cnd a decis să legalizeze marijuana.

    n plus, există şi o contradicţie legislativă pe care Executivul ncearcă s-o elimine: legea uruguayană permite n prezent consumul de marijuana, dar interzice vnzarea, cumpărarea şi posesia.


    >Controversele


    Preşedintele ţării a oferit un răgaz de şase luni pentru votul final asupra acestei iniţiative. Asta pentru ca populaţia să aibă destul timp să dezbată acest subiect controversat.

    Conform unor sondaje recente, două treimi din populaţia Uruguayului se opun, n ciuda unei campanii ce scoate n evidenţă necesitatea unui "regulament responsabil".

    Consumul de marijuana s-a dublat n Uruguay n ultimul an de zile. Aproximativ 22 de tone sunt vndute anual n această ţară.

    Nu toată lumea este nsă de acord cu legalizarea producerii, distribuţiei şi comercializării marijuanei. Opozanţii iniţiativei susţin că folosirea pe scară largă a acestui drog va conduce la o explozie a cererii de stupefiante.

    n plus, unii parlamentari spun că n realitate consumul legal de marijuana deschide apetitul către alte droguri mult mai periculoase. Acestea aduc dependenţă şi au drept rezultat producerea unor crime violente, n opinia lor. 98% dintre cei care se distrug singuri n prezent consumnd cocaină au nceput cu marijuana, spune un deputat de Opoziţie, care avertizează Guvernul să nu se joace cu focul.

  2. #2
    Silver Member Expert
    Join Date
    Jan 1970
    Posts
    2,659
    Posts Thanks / Likes

    Default

    Cele mai libertine ţări din lume. Statele care acceptă consumul de droguri, prostituţia şi paradisurile fiscale

    Aşa cum s-a ntmplat n Uruguay, ţară care nu a pedepsit niciodată folosirea n scop personal a cannabisului şi care legalizează cultivarea şi distribuirea plantei, şi alte ţări promovează o politică deschisă şi ncurajează libertarianismul, potrivit The Guardian.


    Droguri

    n 2001, Portugalia a devenit prima ţară din Europa care a scos de sub incidenţa legii posesia de droguri pentru uzul personal. Au fost introduse programe de terapie pentru toxicomani finanţate de stat, la care a apelat un număr record de oameni care cereau ajutor. Mai mult, a crescut simţitor rata mbolnăvirii cu HIV/SIDA şi mortalitatea n rndul dependenţilor n ultimii zece ani, de la schimbarea legislaţiei.

    Deşi Olanda este considerată cea mai libertină ţară n ce priveşte posesia şi consumul de droguri, adevărul este că Cehia are cea mai deschisă legislaţie atunci cnd vine vorba de folosirea n scop recreaţional a cannabisului. Cehii pot deţine fără probleme pnă la 30 de grame de marijuana, 40 de ciuperci halucinogene, patru timbre de LSD, patru pastile de Ecstasy şi un gram de cocaină.

    Dependenţii de droguri din Coreea de Nord vor fi pedepsiţi de un pluton de execuţie, potrivit unei campanii recent lansate n Phenian. nsă este perfect legal să deţii substanţe precum marijuana şi opium, deoarece sistemul legislativ din Coreea de Nord nu le recunoaşte drept droguri.

    Drepturile homosexualilor

    n 2010, Argentina a devenit prima ţară din Ameria Latină care a legalizat căsătoriile ntre persoanele de acelaşi sex, iar n 2012 a permis cetăţenilor transexuali să-şi modifice sexul pe certificatele de naştere. Alte ţări din regiune, precum Brazilia şi Uruguay, i-au urmat exemplul.

    n timp ce ţările din Scandinavia au fost primele din Europa care au sprijinit parteneriatele ntre persoanele de acelaşi sex, Olanda a fost prima care a legalizat căsătoriile *** n 2001. Peste 16.000 de cupluri homosexuale s-au căsătorit de atunci pnă n 2013.

    Singura ţară de pe continentul african care acceptă căsătoriile ntre persoanele de acelaşi sex, Africa de Sud iese n evidenţă drept un stat care a respectat drepturile celor ***. Oamneii din alte ţări precum Sudan şi Uganda plătesc cu propria viaţă dacă le este dezvăluită orientarea sexuală.

    Prostituţia

    Schimbul de bani pentru servicii sexuale nu a fost niciodată interzis n Canada printr-o lege specifică, nsă există alte interdicţii care fac aproape imposibilă practicarea prostituţiei n condiţii legale. Bordeiele sunt ilegale, dar n realitate sunt tolerate.

    Prostituţia este legală şi reglementată n Germania. Bordeiele sunt impozitate asemenea oricărei alte afaceri şi au nevoie de autorizaţii pentru a vinde alimente sau băuturi, pe lngă prestarea de servicii sexuale. Prostituatele trebuie să se nregistreze şi să-şi declare profesia, să meargă regulat la controale medicale şi să plătească TVA n plus faţă de impozitul pe venit.

    De asemenea, prostituţia este legală şi n Olanda, care este una dintre puţinele ţările din toată lumea care recunosc proxenetismul drept o profesie. Cartierul Roşu din Amsterdam este una dintre destinaţiile cele mai populare n turismul sexual.

    Impozit

    n Andorra nu există impozit pe venit nici pentru persoane fizice, dar nici pentru cele juridice. Cetăţenii plătesc ntre 5% şi 9% din salarii pentru asigurarea socială. Emigranţii spanioli care se mută n Andorra trebuie să plătească impozitele către statul spaniol n primii cinci ani.

    Monaco nu impune niciun impozit rezidenţilor, cştigndu-şi reputaţia de paradis fiscal. Cetăţenii francezi care sunt rezidenţi n Monaco trebuie să plătească n continuare impozit pe venit statului francez. Totuşi, ţara liliputană are impozite mari pentru asigurarea socială aplicate angajaţilor, care variază ntre 10-14%.

    n cazul n care cineva vrea să-şi cumpere o casă n Jersey, cea mai mare şi cea mai cunoscută dintre Insulele Canalului Mnecii şi dependenţă a coroanei britanice, trebuie să se fi născut acolo, să fi trăit n ultimii cinci ani acolo sau să aibă un depozit de cinci milioane de lire sterline n bancă. Scutirile fiscale sunt foarte generoase, iar clienţii băncile trebuie doar să aibă un cont al unei unităţi deschise pe teritoriul ţării pentru a beneficia de avantaje.

  3. #3
    Silver Member Expert
    Join Date
    Jan 1970
    Posts
    2,659
    Posts Thanks / Likes

    Default

    Primarul ecologist al unuia dintre cartierele oraşului german intenţionează să deschidă primul coffee shop unde li se va permite clienţilor să consume canabis n condiţii de legalitate

    Cartierul Kreuzberg, din Berlin, are toate şansele să intre n istorie ca primul loc de pe teritoriul Germaniei unde se va putea consuma legal marijuana, anunţă Deutsche Welle. Deschiderea unei cafenele special amenajate n acest scop este cu att mai probabilă cu ct ideea este susţinută chiar de către primarul ecologist al cartierului, Monika Herrmann. Dacă dorim să ţinem sub control dealer-ii şi produsele lor, trebuie să controlăm comerţul, a declarat aceasta, convinsă fiind că vnzarea de marijuana şi haşiş ar diminua contrabanda n parcul Grlitz, cunoscut n capitală ca centru pentru comercializarea drogurilor. Modelul este preluat de la vecinii olandezi unde consumul de cannabis n condiţii de legalitate este deja un lucru normal n mai multe oraşe.
    Ilegal dar consumat la toate colţurile

    n momentul de faţă, vnzarea şi cumpărarea de cannabis sunt pedepsite de lege, n Germania. n ceea ce priveşte consumul nsă, lucrurile se află oarecum ntr-o zonă gri. Oficial ilegală, deţinerea de marijuana sau haşiş e tolerată, dacă se găsesc asupra consumatorilor cantităţi mici. Limita superioară e decisă la nivel de land, astfel nct dacă n Berlin, pedeapsa penală ncepe de la 15 grame de cannabis găsite n posesia consumatorului, n Hamburg sau Renania de Nord-Westfalia cantitatea maximă permisă e de 6 grame. Chiar dacă nu se ajunge la o pedeapsă penală, autorităţile sunt obligate să confişte marfa.
    Marijuana este, conform statisticilor, cel mai des consumat drog n Germania, dar şi la nivel mondial. n acest context, responsabila guvernului regional pentru prevenţia şi consumul de droguri, Christine Khler-Azara găseşte şi ea nerealistă metoda propusă de Herrmann, de a ţine contrabanda sub control. Implementarea ei ar presupune schimbarea legii drogurilor n Germania.

    http://www.capital.ro/detalii-artico...in-186408.html

 

 

Thread Information

Users Browsing this Thread

There are currently 1 users browsing this thread. (0 members and 1 guests)

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •  
Back to Top