De mai bine de un secol, omenirea duce un război mpotriva bacteriilor. n tot acest timp noi am creat un arsenal de antibiotice, de soluţii de antiseptice, produse pasteurizate şi reguli pentru crearea alimentelor n aşa fel nct să ţinem sub control bacteriile.
De cnd Louis Pasteur a descoperit bacteriile, oamenii de ştiinţă s-au concentrat cu precădere asupra rolului lor n promovarea bolilor. Astfel, bacteriile din organism au fost privite fie ca paraziţi inofensivi, fie ca patogeni mpotriva cărora trebuie să luptăm. Totuşi, n anii 2000, oamenii de ştiinţă au descoperit sute de noi specii de bacterii n intestinul uman care aveau roluri neaşteptate. Spre surpriza tuturor, microbiologii au descoperit că omul este alcătuit n proporţie de 90 de procente din bacterii. Nouă din fiecare 10 celule din corpurile noastre sunt non-umane, aparţinnd acestor specii microbiene (majoritatea aflate n intestine).
Care sunt cele aproximativ 500 de specii diferite de microbi care şi au originea n intestinele noastre şi cu ce ne ajută?
Pentru mulţi dintre aceşti microbi, supravieţuirea noastră este foarte importantă deoarece odată cu noi mor şi ei. Din acest motiv, ei ndeplinesc diferite roluri pentru a ne ajuta să stăm n viaţă. Probabil cea mai importantă funcţie a lor este menţinerea sănătăţii peretelui intestinal, sau a epiteliului.
De-a lungul unei vieţi, prin tractul gastrointestinal al unui om trec 60 de tone de mncare, o expunere care nu este lipsită de riscuri. Acest risc este ţinut sub control de bacteriile din flora intestinală. Luate ca un ntreg, organismele din intestin constituie cel mai mare şi chiar unul dintre cele mai importante organe de apărare din corp.
Şi totuşi de ce implică corpul toate aceste bacterii n astfel de procese critice n loc să şi dezvolte propriul sistem? Una dintre teorii explică faptul că microbii pot evolua rapid şi astfel au capacitatea de a răspunde ntr-un timp scurt la schimbările de mediu.
Deşi avem tendinţa de a crede că bacteriile sunt doar distrugătoare, n realitate ele pot fi creatoare uimitoare. Bacteriile din intestin creează vitamine esenţiale (inclusiv vitamina K şi chiar unele B-uri) şi alţi cţiva compuşi esenţiali pe care oamenii de ştiinţă abia acum au nceput să i identifice. O parte dintre aceşti compuşi acţionează asupra sistemului central nervos, ţinndu-ne sub control apetitul şi mecanismele care determină modul n care stocăm grăsimea.
Cu toate acestea, sub presiunea antibioticelor cu spectru larg, a pasteurizării şi a dietele moderne bazate pe alimente procesate, microbiomul uman s-a schimbat n ultimul secol mai mult dect a făcut-o n mileniul trecut.
Din cauză că majoritatea copiilor sunt expuşi la mai puţine bacterii, sistemul lor imunitar nu este antrenat să distingă cu acurateţe ntre microbii buni şi cei răi, lucru care ar putea explica numărul mare de cazuri de alergii şi boli autoimune n lumea dezvoltată.
De asemenea, nainte de a mplini 18 ani, copilul din lumea dezvoltată primeşte ntre 10 şi 20 de tratamente cu antibiotice. Toate aceste tratamente atacă flora intestinală provocnd urmări de care abia acum şi dau seama oamenii de ştiinţă.
Pe de altă parte, nu trebuie să omitem nici impactul dietei. Dieta umană ar trebui să includă att probiotice (bacterii benefice), ct şi prebiotice (ceva bun cu care să se hrănească bacteriile, precum fibrele). Probioticele se găsesc n alimentele fermentate precum murăturile, varza acră, iaurtul, vinul, pinea, sosul de soia şi berea. nsă noi am tot căutat metode de a elimina bacteriile din dietă: am pasteurizat alimentele şi le-am procesat nlăturnd multe dintre fibre.
Exceptnd iaurtul şi murăturile, alimentele care conţin bacterii vii au fost toate scoase din dietă (bacteriile din ketchup, murături procesate etc au fost distruse prin pasteurizare).
Dieta occidentală, cu carbohidraţii ei rafinaţi, alimentele procesate şi lipsa de legume proaspete privează flora intestinală de substanţele necesare pentru a fermenta şi a creşte.
Marea problemă legată de dieta occidentală este că nu ne hrăneşte flora intestinală, ci doar tractul gastrointestinal superior. Toate alimentele au fost procesate astfel nct să fie absorbite rapid, fără a lăsa nimic n urmă şi pentru tractul gastrointestinal inferior. Totuşi, se pare că fermentarea ar putea să fie cheia pentru menţinerea sănătăţii de la nivelul intestinului mare, a declarat Stephen O'Keefe, de la Universitatea din Pittsburgh.
n mare, lipsa fibrelor din dietă ne nfometează flora intestinală şi ne slăbeşte sistemul de apărare din corp. Tocmai de aceea, O'Keefe, la fel ca mulţi alţi specialişti, consideră că numărul foarte mare de tulburări intestinale poate fi pus pe seama dietei occidentale care provoacă dezechilibrul microbiomului.
Oamenii care consumă dieta occidentală dezvoltă adesea boli precum cele de inima, atacuri cerebrale, obezitate, cancer, diabet de tip 2 etc. Dar ce anume din dietă favorizează apariţia acestor probleme de sănătate?
n ultimul timp, o serie de cercetări au indicat că problema ar fi legată de inflaţie, un proces n care ar putea fi implicate bacteriile intestinale. Pentru a remedia acest proces, consumul de alimente care conţin culturi de bacterii vii pare o soluţie promiţătoare (mai ales n rndul copiilor).
Aşa cum au sugerat nenumărate cercetări, probioticele, bacteriile benefice pe care le ingerăm fie din alimente fermentate, fie din suplimente, au capacitatea de a calma şi sistemul imunitar şi de a reduce inflamaţiile, de a reduce alergiile şi durata răcelii n rndul copiilor, de a preveni apariţia diareei şi a sindromului de col iritat, de a stimula răspunsul imunitar şi chiar de a reduce riscul de apariţie a anumitor cancere şi a mbunătăţii stare şi funcţionarea bacteriilor intestinale.
Evident, ncă mai rămn cteva semne de ntrebare cu privire la consumul alimentelor ce conţin culturi vii de bacterii, nsă beneficiile aduse de aceste mncăruri continuă să fie destul de clare, mai ales n cazul legumelor fermentate. n plus, pe lngă faptul că ele conţin multe bacterii benefice, murăturile n sine asigură hrana pentru bacteriile deja existente n intestine.
Sursa: Daily Mail