Subiecte examen Radio

[valentyn0_sat]

Iata, mai jos, lista de subiecte pe care ANRCTI le va utiliza la examinarea candidatilor la examenul pentru obtinerea certificatului de radioamator.




LISTĂ DE SUBIECTE
utilizate pentru examinarea în vederea obţinerii
certificatelor clasele a III-a şi a II-a de radioamator
la proba de electronică şi radiotehnică



Cu scopul desfăşurării în bune condiţii a probei de electronică şi radiotehnică pentru clasele a III-a şi a II-a se va utiliza prezenta listă de subiecte, cu următoarele precizări:
1. Prezenta listă se află publicată pe pagina de Internet dedicată serviciului de radioamator.
2. Această listă va fi actualizată periodic în sensul adăugării, modificării sau ştergerii de subiecte.
3. Modificările se vor face cu cel puţin o lună înainte de desfăşurarea examinărilor, pentru a permite pregătirea adecvată a candidaţilor.
4. Lista de subiecte cuprinde şi răspunsurile pentru a se putea verifica de către candidaţi nivelul la care se găsesc înainte de desfăşurarea examinării. Marcarea răspunsurile corecte este făcută cu semnul @.
5. Din prezenta listă se va face selecţia subiectelor utilizate procesul examinării pentru proba de radiotehnică.

Orice observaţii sau contribuţii la prezenta listă de subiecte se vor adresa către ANRCTI în atenţia persoanelor implicate în adminstrarea serviciului de radioamator.

Aducem mulţumiri persoanelor implicate în elaborarea prezentei liste de subiecte, în mod deosebit Federaţiei Române de Radioamatorism, precum şi comunităţii radioamatorilor din România.







CUPRINS

I. NOŢIUNI TEORETICE DE RADIOTEHNICĂ 3
1. CONDUCTIBILITATE 3
2. SURSE DE ELECTRICITATE 11
3. CÂMPUL ELECTRIC 13
4. CÂMPUL MAGNETIC 14
5. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC 16
6. SEMNALE SINUSOIDALE 17
7. SEMNALE NESINUSOIDALE 22
8. SEMNALE MODULATE 24
9. PUTEREA ŞI ENERGIA 26
II. COMPONENTE 28
1. REZISTORUL 28
2. CONDENSATORUL 30
3. BOBINA 32
4. TRANSFORMATORUL 36
5. DIODA 40
6. TRANZISTORUL 42
7. DISIPAŢIA CĂLDURII 48
8. ALTE COMPONENTE (CIRCUITE LOGICE, TUBURI) 50
III. CIRCUITE 56
1. CIRCUITE RLC 56
2. FILTRE 65
3. ALIMENTATOARE 70
4. AMPLIFICATOARE 75
5. DETECTOARE / DEMODULATOARE 79
6. OSCILATOARE 80
7. CIRCUITE PLL 82
IV. RECEPTOARE 85
1. TIPURI DE RECEPTOARE 85
2. SCHEME BLOC 86
3. FUNCŢIONARE ETAJE 89
V. EMIŢĂTOARE 90
1. TIPURI DE EMIŢĂTOARE 90
2. SCHEME BLOC 90
3. FUNCŢIONARE ETAJE 91
4. CARACTERISTICI 94
VI. ANTENE ŞI LINII DE TRANSMISIUNE 97
1. TIPURI DE ANTENE 97
2. CARACTERISTICI 99
3. LINII LUNGI 103
VII. PROPAGARE 109
1. NOŢIUNI DE BAZĂ 109
VIII. MĂSURĂTORI ELECTRICE ŞI ELECTRONICE 114
1. EFECTUAREA MĂSURĂTORILOR 114
2. INSTRUMENTE DE MĂSURĂ 117
IX. INTERFERENŢE 119
1. DEFINIŢIA INTERFERENŢELOR 119
2. CAUZELE INTERFERENŢELOR 120
3. REMEDIEREA INTERFERENŢELOR 122

I. NOŢIUNI TEORETICE DE RADIOTEHNICĂ
1. CONDUCTIBILITATE

01A11/ Rigiditatea dielectricilor reprezintă calitatea unui izolator de a rezista la:
1) O sarcină electrică mare.
2) Un flux electric mare.
3@ Un câmp electric mare.
4) O inducţie electrică mare.

02C11/ Purtătorii de sarcină numiţi „goluri“ sunt produşi într-un semiconductor intrinsec când:
1) Electronii sunt îndepărtaţi din cristale.
2) Electronii sunt complet îndepărtaţi din reţeua cristalină.
3@ Electronii sunt excitaţi din banda de valenţă în banda de conducţie, peste banda interzisă.
4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este adevărat.

03A11/ Ce sunt materialele conductoare?
1@ Materiale ce conţin în structura lor electroni liberi care se pot deplasa în interior.
2) Materiale care permit deplasarea electronilor numai în condiţii speciale.
3) Metale, electroliţi şi uleiuri minerale.
4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este corect.

04B11L/ Ce curent circulă printr-o rezistenţă de 10 kΩ când la capetele acesteia se aplică o tensiune continuă de 15 V:
1) 150mA. 2)15mA.
3@1,5mA. 4) 0,15mA

05B11L/ Ce curent circulă printr-o rezistenţă de 1 kΩ când la capetele acesteia se aplică o tensiune continuă de 15 V:
1) 150mA. 2@15mA.
3)1,5mA. 4) 0,15mA

06B11/ Diferenţa de potenţial de la capetele unui conductor prin care circulă curent electric se numeşte:
1) Inducţie electromagnetică.
2) Rezistivitate.
3@ Tensiune electrică.
4) tensiune magnetomotoare.

07A11/ Ce este curentul electric?
1) Diferenţa de potenţial între capetele unui conductor.
2@ Transportul electronilor liberi printr-un conductor.
3) Capacitatea unei baterii de a elibera energie electrică.
4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este adevărat.

08A11/ Cum se numeşte unitatea de măsură pentru tensiunea electrică?
1) Amper. 2@ Volt.
3) Henry. 4) Farad.

09A11/ Care mărime electrică se măsoară în Watt?
1) Energia. 2@ Puterea.
3) Capacitatea. 4) Lucrul mecanic.

10B11/ Câtă energie electrică consumă un receptor cu puterea absorbită de 200 W care funcţionează continuu 5 ore?
1)1500 Vah. 2@1 kWh.
3) 2000 Wh. 4) 437 J.

11C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=150Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
1@ 100Ω 2) 200Ω
3) 300Ω 4) 400Ω

12C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=650Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω 2@ 200Ω
3) 300Ω 4) 400Ω

13C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=400Ω, R2=600Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω 2@ 200Ω
3) 300Ω 4) 400Ω

14C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=400Ω, R2=600Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω 2@ 200Ω
3) 300Ω 4) 400Ω

15C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=1500Ω, R2=500Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω 2) 200Ω
3) 300Ω 4@ 400Ω

16C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=800Ω, R2=1200Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω 2) 200Ω
3) 300Ω 4@ 400Ω

17D11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=1,5Ω, R2=3,5Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipată pe R3?
1) 1W 2) 2W
3) 3W 4@ 4W

18D11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=15Ω, R2=5Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipată pe R3?
1@ 1W 2) 2W
3) 3W 4) 4W

19D11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=3Ω, R2=7Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipată pe R3?
1) 1W 2@ 2W
3) 3W 4) 4W

20D11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=5Ω, R2=15Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este puterea disipată pe R3?
1) 1W 2) 2W
3) 3W 4@ 4W

21A11/ Dublarea tensiunii la bornele unei rezistenţe va produce o putere disipată:
1) De 1,41 ori mai mare. 2) De 2 ori mai mare.
3) De 3 ori mai mare. 4@.De 4 ori mai mare.

22A11/ Dacă tensiunea la bornele unui rezistor se menţine constantă, dar rezistenţa sa creşte de două ori, cum se modifică puterea disipată?
1) Se dublează. 2) Rămâne aceiaşi.
3@ Se înjumătăţeşte. 4) Scade de 1,41 ori.

23B11K/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistenţa pentru ca becul să funcţioneze în regimul său nominal?
1)70Ω 2@ 100Ω
3) 140Ω 4) 200Ω

24B11K/ Un bec de 50 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistenţa pentruca becul să funcţioneze în regimul său nominal?
1)70Ω 2) 100Ω
3) 140Ω 4@ 200Ω

25B11K/ Un bec de 200 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistenţa pentru ca becul să funcţioneze în regimul său nominal?
1@50Ω 2) 100Ω
3) 150Ω 4) 200Ω

26C11K/ Un bec de 20 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistenţa pentru ca becul să funcţioneze în regimul său nominal?
1@ 500Ω 2) 1000Ω
3) 1500Ω 4) 2000Ω

27C11K/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistenţa pentru ca becul să funcţioneze în regimul său nominal?
1) 500Ω 2@ 1000Ω
3) 1500Ω 4) 2000Ω

28A11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenţă de 100Ω se realizează o putere disipată de 100 W?
1) 0,125A 2) 0,25A
3) 0,5A 4@ 1A

29C11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenţă de 10kΩ se realizează o putere disipată de 100 W?
1@ 0,1A 2) 0,125A
3) 0,15A 4) 0,2A

30B11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenţă de 500Ω se realizează o putere disipată de 5 W?
1@ 0,1A 2) 0,125A
3) 0,15A 4) 0,2A

31B11L/ Pentru ce tensiune aplicată la bornele unei rezistenţe de 100Ω puterea disipată de aceasta este de 100 W?
1) 50V 2@ 100V
3) 150V 4) 200V

32C11L/ Pentru ce tensiune aplicată la bornele unei rezistenţe de 10KΩ puterea disipată de aceasta este de 100 W?
1) 250V 2) 500V
3) 750V 4@ 1000V

33C11L/ Pentru ce tensiune aplicată la bornele unei rezistenţe de 500Ω puterea disipată de aceasta este de 5 W?
1@ 50V 2) 100V
3) 150V 4) 200V

34A11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce putere se disipă pe această rezistenţa dacă becul funcţioneză în regimul său nominal?
1) 10 W 2) 50 W
3) 75 W 4@ 100 W

35B11M/ Un bec de 25 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 30V. Ce putere se disipă pe această rezistenţa dacă becul funcţioneză în regimul său nominal?
1) 10 W 2@ 50 W
3) 75 W 4) 100 W

36B11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 300V. Ce putere se disipă pe această rezistenţa dacă becul funcţioneză în regimul său nominal?
1) 50 W 2) 100 W
3) 150 W 4@ 200 W

37A11M/ Un bec de 75 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 20V. Ce putere se disipă pe această rezistenţa dacă becul funcţioneză în regimul său nominal?
1) 10 W 2) 50 W
3@ 75 W 4) 100 W

38B11M/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 60V. Ce putere se disipă pe această rezistenţa dacă becul funcţioneză în regimul său nominal?
1) 10 W 2@ 50 W
3) 75 W 4) 100 W

39B11M/ Două rezistenţe (R1=10Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă cu rezistenţa internă Ri=50Ω. Dacă puterea disipată de R1 este P1=10 W, cât este puterea P2 disipată de rezistenţa R2 ?
1) P2=1 W 2@ P2=2 W
3) P2=5 W 4) P2=10 W

40B11M/ Două rezistenţe (R1=10Ω şi R2=20Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă cu rezistenţa internă Ri=150Ω. Dacă puterea disipată de R1 este P1=10 W, cât este puterea P2 disipată de rezistenţa R2 ?
1) P2=1 W 2) P2=2 W
3@ P2=5 W 4) P2=10 W

41C11M/ Două rezistenţe (R1=10Ω şi R2=100Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă cu rezistenţa internă Ri=50Ω. Dacă puterea disipată de R1 este P1=100 W, cât este puterea P2 disipată de rezistenţa R2 ?
1) P2=1 W 2) P2=2 W
3) P2=5 W 4@ P2=10 W

42C11M/ Două rezistenţe (R1=500Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă cu rezistenţa internă Ri=50Ω. Dacă puterea disipată de R1 este P1=1 W, cât este puterea P2 disipată de rezistenţa R2 ?
1) P2=1 W 2) P2=2 W
3) P2=5 W 4@ P2=10 W

43B11M/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă cu rezistenţa internă Ri=100Ω. Dacă puterea disipată de R1 este P1=1 W, cât este puterea P2 disipată de rezistenţa R2 ?
1) P2=1 W 2@ P2=2 W
3) P2=5 W 4) P2=10 W

44A11/ Cum se numeşte cea mai mică tensiune care provoacă trecerea unui curent electric printr-un izolator?
1) Tensiunea de avalanşă.
2) Tensiunea anodică.
3@ Tensiunea de străpungere.
4) Tensiunea de Zenner.

45B11N/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,1A, cât este curentul I2 prin R2?
1) I2=0,1A 2@ I2=0,2A
3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

46B11N/ Două rezistenţe (R1=150Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,1A, cât este curentul I2 prin R2?
1) I2=0,1A 2) I2=0,2A
3@ I2=0,3A 4) I2=0,4A

47B11N/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=400Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,4A, cât este curentul I2 prin R2?
1@ I2=0,1A 2) I2=0,2A
3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

48B11N/ Două rezistenţe (R1=50Ω şi R2=150Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,6A, cât este curentul I2 prin R2?
1) I2=0,1A 2@ I2=0,2A
3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

49C11N/ Două rezistenţe (R1=250Ω şi R2=500Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul I2 prin rezistenţa R2?
1@ I2=0,1A 2) I2=0,2A
3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

50C11N/ Două rezistenţe (R1=250Ω şi R2=125Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul I2 prin rezistenţa R2?
1) I2=0,1A 2) I2=0,2A
3) I2=0,3A 4@ I2=0,4A

51C11N/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=1 W, cât este curentul I2 prin rezistenţa R2?
1) I2=0,1A 2@ I2=0,2A
3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

52C11N/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=200Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=16 W, cât este curentul I2 prin rezistenţa R2?
1) I2=0,1A 2@ I2=0,2A
3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

53D11P/ Două rezistenţe (R1=250Ω şi R2=500Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
1@ Is= 0,3A 2) Is=0,4A
3) Is= 0,5A 4) Is=0,6A

54D11P/ Două rezistenţe (R1=250Ω şi R2=125Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
1) Is= 0,3A 2) Is=0,4A
3) Is= 0,5A 4@ Is=0,6A

55D11P/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=1 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
1@ Is=0,3A 2) Is=0,4A
3) Is= 0,5A 4) Is=0,6A

56D11P/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=200Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=16 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
1) Is= 0,3A 2) Is=0,4A
3) Is= 0,5A 4@ Is=0,6A

57A11R/ Câţi micro Amperi corespund unui curent de 0,00002A?
1) 0,2μA 2) 2μA
3@ 20μA 4) 200μA

58A11R/ Câţi micro Amperi corespund unui curent de 0,0002 mA?
1@ 0,2μA 2) 2μA
3) 20μA 4) 200μA

59A11R/ Câţi Amperi corespund unui curent de 2mA?
1) 0,0002A 2@ 0.002A
3) 0.02A 4) 0,2A

60A11R/ Câţi Amperi corespund unui curent de 200μA?
1@ 0,0002A 2) 0.002A
3) 0.02A 4) 0,2A

61A11S/ Câţi Volţi corespund unei tensiuni de 100μV?
1) 0,000001V 2) 0,00001V
3@ 0,0001V 4) 0,001V

62A11S/ Câţi Volţi corespund unei tensiuni de 10μV?
1) 0,000001V 2@ 0,00001V
3) 0,0001V 4) 0,001V

63A11S/ Câţi Volţi corespund unei tensiuni de 1μV?
1@ 0,000001V 2) 0,00001V
3) 0,0001V 4) 0,001V

64A11S/ Câţi Volţi corespund unei tensiuni de 0,1mV?
1) 0,000001V 2) 0,00001V
3@ 0,0001V 4) 0,001V

2. SURSE DE ELECTRICITATE

01A12/ Capacitatea electrică a unei baterii reprezintă:
1@ Produsul dintre curentul debitat pe o sarcină şi timpul cât acest curent poate fi debitat.
2) Cantitatea de sarcină electrică dintr-un acumulator.
3) Calitatea unei baterii de a acumula sarcină electrică.
4) Proprietatea bateriei de a se comporta ca un condensator.

02C12/ Curentul electric prin interiorul unei surse care debitează o putere oarecare circulă:
1) De la plus (+) spre minus (-).
2@ De la minus (-) spre plus (+).
3) În ambele sensuri – după caz.
4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este complect.

03B12/ Tensiunea în sarcină la bornele unui acumulator:
1) Creşte cu creşterea rezistenţei interne.
2@ Scade cu creşterea rezistenţei interne.
3) Este independentă de rezistenţa internă.
4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este corect.

04B12/ Tensiunea la bornele unei surse electrice reale este egală cu tensiunea electromotoare atunci când:
1@ Curentul debitat pe sarcină este nul.
2) Curentul debitat pe sarcină este.mai mare decât valoarea optimă.
3) Curentul debitat pe sarcină este mai mic decât valoarea optimă.
4) Curentul debitat pe sarcină este egal cu valoarea optimă.

05A12/ Care este unitatea de măsură a capacităţii unui acumulator?
1) Coulomb. 2@ Amperoră.
3) Farad. 4) Joulle.

06B12J/ Acumulatorul acid are tensiunea electromotoare de:
1) Aproximativ 0,6V 2) Aproximativ 1,2 V.
3) Aproximativ 1,5V. 4@ Aproximativ 2V.

07B12J/ Acumulatorul alcalin are tensiunea electromotoare de:
1) Aproximativ 0,6V 2@ Aproximativ 1,2 V.
3) Aproximativ 1,5V. 4) Aproximativ 2V.

08B12K Tensiunea la bornele unei baterii scade de la 9V la mersul în gol, până la 4,5V când debitează pe o sarcină de 10Ω. Cât este rezistenţa internă a bateriei Ri ?
1) Ri=0,45Ω. 2) Ri=0,9Ω.
3) Ri=4,5Ω. 4@ Ri=10Ω.

09C12K O baterie are la borne o tensiune de 9V când nu debitează curent şi de 4,5V când debitează un curent de 100mA. Cât este rezistenţa sa internă Ri?
1) Ri=4,5Ω. 2) Ri=9Ω.
3@ Ri=45Ω. 4) Ri=90Ω.

10C12K O baterie de acumulatoare are o tensiune de mers în gol de 24V, dar la un curent în sarcină de 1A, tensiunea la bornele sale scade la 22V. Cât este rezistenţa internă echivalentă abateriei?
1) Ri=0,1Ω. 2) Ri=0,2Ω.
3) Ri=1Ω. 4@ Ri=2Ω.

11C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=12V şi cu rezistenţa internă Ri=2Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Pentru ce valori ale acesteia se obţine curentul maxim la borne?
1@ Rs=0Ω 2) Rs=1,2Ω
3) Rs=2Ω 4) Rs=12Ω

12A12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E şi cu rezistenţa internă Ri, se conectează o sarcină reglabilă Rs. Pentru ce valoare a acesteia se obţine puterea maximă pe sarcină?
1) Rs=Ri/2 2@ Rs=Ri
3) Rs=2Ri 4) Rs=4Ri

13C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Cât este puterea maximă PM ce se poate obţine pe sarcină prin reglajul lui Rs?
1) PM=1 W 2@ PM=5 W
3) PM=10 Wi 4) PM=50 W

14C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obţine prin borne un curent de 2A?
1@ Rs=0Ω. 2) Rs=1Ω.
3) Rs=5Ω. 4) Rs=10Ω.

[valentyn0_sat]

15C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obţine prin borne un curent de 1A?
1) Rs=0Ω 2) Rs=1Ω
3@ Rs=5Ω 4) Rs=10Ω

16C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Cât este puterea maximă PM ce se poate obţine pe sarcină prin reglajul lui Rs?
1) PM=5 W 2) PM=10 W
3@ PM=20 W 4) PM=50 W

17C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obţine prin borne un curent de 4A?
1@ Rs=0Ω 2) Rs=1Ω
3) Rs=5Ω 4) Rs=10Ω

18C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obţine prin borne un curent de 2A?
1) Rs=0Ω 2) Rs=1Ω
3@ Rs=5Ω 4) Rs=10Ω


3. CÂMPUL ELECTRIC

01B13J/ Liniile de forţă ale câmpului electric produs de o sarcină electrică punctiformă pozitivă sunt dispuse:
1) Radial, îndreptate spre interior.
2@ Radial, îndreptate spre exterior.
3) Circular, în sensul filetului "dreapta".
4) Circular, în sensul filetului "stânga".

02B13J/ Liniile de forţă ale câmpului electric produs de o sarcină electrică punctiformă negaitivă sunt dispuse:
1@ Radial, îndreptate spre interior.
2) Radial, îndreptate spre exterior.
3) Circular, în sensul filetului "dreapta".
4) Circular, în sensul filetului "stânga".

03C13/ Considerând omogen câmpul electric dintre armăturile unui condensator plan, putem deduce că intensitatea E a acestuia este:
1@ E=U/d [V/m]. 2) E=Q/d [C/m].
3) E=Q/U [C/V]. 4) E=Q.V [C.V].
(Unde U şi Q sunt diferenţa de potenţial, respectiv sarcina electrică pe armături, iar d este distanţa între acestea )

04C13/ Sensul forţei Coulombiene depinde de:
1) Valoarea permitivităţii dielectrice.
2@ Polaritatea sarcinilor.
3) Semnul diferenţei de potenţial.
4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este complect.

05A13J În ce unităţi de măsură se exprimă energia stocată în câmp electrostatic?
1) Coulombi. 2@ Jouli.
3) Waţi. 4) Volţi.

06A13/ Cât este (aproximativ) permitivitatea dielectrică relativă a aerului?
1) μ=0,66 2@ μ=1
3) μ=1,5 4) μ=2

07A13J/ În ce unităţi de măsură se exprimă energia stocată într-un condensator?
1) Volţi. 2) Coulombi.
3) Waţi. 4@ Waţi.secundă

08A13J/ În ce unităţi de măsură se exprimă energia stocată într-un condensator?
1) Coulombi. 2@ Jouli.
3) Waţi. 4) Volţi.

4. CÂMPUL MAGNETIC

01A14/ Câmpurile magnetice pot fi produse:
1) Numai de magneţi permanenţi.
2) Numai de electromagneţi.
3@ De magneţi permanenţi şi electromagneţi.
4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este complect.

02C14/ Acţiunea magnetică se transmite prin:
1) Magneţi permanenti. 2) Electromagneţi
3) Curent electric. 4@ Câmp magnetic.

03B14/ Câmpul magnetic creat de o bobină are liniile de câmp:
1@ închise. 2) deschise.
3) paralele. 4) concurente.

04B14/ Prin convenţie se consideră că sensul unei linii de câmp magnetic este dat de:
1) polul nord geografic.
2) polul sud geografic.
3@ polul nord al acului magnetic.
4). polul sud al acului magnetic.

05D14/ Dacă vectorul inducţie magnetică B este perpendicular pe o suprafaţă dată, ce se poate afirma despre fluxul prin aceasta?
1) Este zero. 2) Este minim.
3@ Este maxim. 4) Enunţ greşit!

06C14/ Sensul liniilor de câmp magnetic creat de un curent continuu ce parcurge o spiră circulară se stabileşte folosind:

1) Regula mâinii drepte.
2) Regula lui Oersted.
3) Regula lui Lenz.
4@ Regula burghiului.

07D14/ Se dă -o bobină cu două spire libere (ne fixate pe un suport). Dacă prin aceasta circulă un curent continuu de valoare considerabilă, ce se întâmplă cu cele două spire?
1) Se rotesc în sensuri opuse.
2) Se rotesc în acelaşi sens.
3@ Se atrag reciproc.
4Se resping reciproc.

08B14/ Ce sens are câmpul magnetic în jurul unui conductor parcurs de curent continuu?
1) Acelaşi sens cu cel al curentului.
2) Sens opus celui al curentului.
3) Este omnidirecţional.
4@ Sensul este dat de regula burghiului.

09B14/ De cine depinde intensitatea câmpului magnetic creat de circulaţia unui curent continuu I printr-un conductor cu rezistenţa R?
1) De raportul R/I. 2) De raportul I/R.
3) De produsul I.R. 4@ De curentul I.

10A14J În ce unitate de măsură se exprimă energia stocată în câmp magnetic?
1) Coulomb. 2@ Joule.
3) Watt. 4) Volt.

11A14/ Cât este (aproximativ) permeabilitatea magnetică relativă a aerului?
1) μr=0,66 2@ μr =1
3) μr =1,5 4) μr =2

12A14J/ În ce unităţi de măsură se exprimă energia stocată în câmp magnetic?
1) Volţi. 2) Coulombi.
3) Waţi. 4@ Waţi.secundă

5. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

01B15/ Undele electromagnetice sunt produse de:
1@ variaţia unui câmp electromagnetic.
2) acţiunea conjugată a unui magnet şi a unei bobine.
3) un. câmp electric şi un câmp magnetic care au aceiaşi direcţie
4).acţiunea independentă a unui câmp electric şi a unui câmp magnetic.

02C15/ Direcţia de propagare a undei electromagnetice în spaţiul liber este:
1) În direcţia câmpului electric.
2) În direcţia câmpului magnetic.
3) În planul care conţine direcţiile câmpului electric şi magnetic, după bisectoarea unghiului dintre acestea două.
4@ Perpendiculară pe planul care conţine cele două câmpuri.

03B15/ O undă electromagnetică ce se propagă în spaţiul liber se caracterizează printr-un cîmp electric şi unul magnetic, care sunt:
1) În fază şi cu aceiaşi direcţie.
2) În aceiaşi direcţie, dar în antifază.
3) În aceiaşi direcţie, dar cu un defazaj arbitrar între ele.
4@ În fază şi perpendiculare unul pe celălalt.

04B15J/ Care dintre afirmaţiile care urmează caracterizează o undă radio polarizată vertical?
1) Câmpul electric este paralel cu suprafaţa pământului.
2) Câmpul magnetic este perpendicular pe suprafaţa pământului.
3@ Câmpul electric este perpendicular pe suprafaţa pământului.
4) Direcţia de propagare a undei este perpendiculară pe suprafaţa pământului.

05B15J/ Care dintre afirmaţiile care urmează caracterizează o undă radio polarizată orizontal?
1@ Câmpul electric este paralel cu suprafaţa pământului.
2) Câmpul magnetic este paralel cu suprafaţa pământului.
3) Câmpul electric este perpendicular pe suprafaţa pământului.
4) Direcţia de propagare a undei este paralelă cu suprafaţa pământului.

06B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul electric este perpendicular pe suprafaţa pământului?
1) Circulară. 2) Orizontală
3@ Verticală. 4) Eliptică.

07B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul magnetic este paralel cu suprafaţa pământului?
1) Circulară. 2) Orizontală
3@ Verticală. 4) Eliptică.

08B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul magnetic este perpendicular pe suprafaţa pământului?
1) Circulară. 2@ Orizontală
3) Verticală. 4) Eliptică.

09B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul electric este paralel cu suprafaţa pământului?
1) Circulară. 2@ Orizontală
3) Verticală. 4) Eliptică.

6. SEMNALE SINUSOIDALE

01A16/ Se ştie că la noi reţeaua "casnică" de alimentare electrică (monofazică) are tensiunea nominală de 220V. Aceasta este valorea sa:
1) Instantanee. 2) Amplitudine.
3@ Eficace. 4) Vârf la vârf.

02C16/ Cănd se măsoară cu voltmetrul de curent alternativ o tensiune sinusoidală, dacă pe aparat nu se specifică altfel, ceiace se citeste pe scală este o valoare:
1)De vârf. 2) Vârf la vârf.
2)Medie. 4@ Eficace.

03C16J/ Cât este (aproximativ) valoarea "vârf la vârf" a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
1) Uvv=0,7V 2) Uvv=1,41V
3) Uvv=1,83V 4@ Uvv=2,28V

04C16J/ Cât este (aproximativ) valoarea eficace a unui semnal sinusoidal cu valoarea "vârf la vârf" Uvv=2V.
1@ Uef=0,7V 2) Uef=1V
3) Uef=1,41V 4) Uef=1,83V

05B16J/ Cât este (aproximativ) valoarea "de vârf" (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
1) Uv=0,7V 2@ Uv=1,41V
3) Uv=1,83V 4) Uv=2,28V

06B16J/ Cât este (aproximativ) valoarea "de vârf" (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea "vârf la vârf" Uvv=2V.
1) Uv=0.7V 2@ Uv=1V
3) Uv=1,41V 4) Uv=1,83V

07A16K/ Se ştie că la noi reţeaua de alimentare electrică are frecvenţa nominală F=50Hz. În acest caz cât este perioada T în mili secunde (ms)?
1) T=10ms 2@ T=20ms
3) T=50ms 4) T=100ms

08B16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecvenţa F=1kHz?

1) T=0,1ms 2@ T=1ms
3) T=10ms 4) T=100ms

09B16K/ Cât este perioada T în micro secunde (μs) a unui semnal sinusoidal cu frecvenţa F=1kHz?
1) T=10μs 2) T=100μs
3@ T=1000μs 4) T=10.000μs

10C16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecvenţa F=100kHz?

1) T=0,1ms 2@ T=0,01ms
3) T=0,001ms 4) T=0,0001ms

11C16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecvenţa F=10kHz?
1@ T=0,1ms 2) T=0,01ms
3) T=0,001ms 4) T=0,0001ms

12C16K/ Cât este perioada T în micro secunde (μs) a unui semnal sinusoidal cu frecvenţa F=1MHz?
1) T=0,01μs 2) T=0,1μs
3@ T=1μs 4) T=10μs

13B16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=1μs?
1) F=1kHz. 2) F=10kHz.
3) F=100kHz. 4@ F=1000kHz.

14B16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=10μs?
1) F=1kHz. 2) F=10kHz.
3@ F=100kHz. 4) F=1000kHz.

15C16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=0,01ms (mili secunde)?
1) F=1kHz. 2) F=10kHz.
3@ F=100kHz. 4) F=1000kHz.

16C16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=0,01μs?
1) F=1MHz. 2) F=10MHz.
3@ F=100MHz. 4) F=1000MHz.

17D16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=1ns (nano secunde)?
1) F=1MHz. 2) F=10MHz.
3) F=100MHz. 4@ F=1000MHz.

18A16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=20ms (mili secunde)?
1@ F=50Hz. 2) F=100Hz.
3) F=200Hz. 4) F=500Hz.

19A16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=10ms (mili secunde)?
1) F=50Hz. 2@ F=100Hz.
3) F=200Hz. 4) F=500Hz.

20B16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=2ms (mili secunde)?
1) F=50Hz. 2) F=100Hz.
3) F=200Hz. 4@ F=500Hz.

21C16/ Care dintre mărimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se defineşte ca fiind mărimea de curent continuu care produce acelaş efect termic?
1) Amplitudinea. 2) valoarea "vârf la vârf."
3) valoarea medie. 4@ valoarea eficace.

22C16/ Care dintre mărimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se defineşte ca fiind mărimea de curent continuu care produce acelaş efect electro chimic (depunere la catod) ca şi semnalul sinusoidal pe o singură semiperioadă?
1) Amplitudinea. 2) valoarea "vârf la vârf."
3@ valoarea medie. 4) valoarea eficace.

23B16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 50 Hz, dacă atunci când unul trece din semialternanţa pozitivă în cea negativă, celălalt trece din semialternanţa negativă în cea pozitivă?
1) =45 grade. 2) =90 grade.
3@ =180 grade. 4) =270 grade.

24C16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 50 Hz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 10ms (milisecunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade.
3@ =180 grade. 4) =270 grade.

25D16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 50 Hz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 2,5ms (milisecunde)?
1@ =45 grade. 2) =90 grade.
3) =180 grade. 4) =270 grade.

26D16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 50 Hz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 5ms (milisecunde)?
1) =45 grade. 2@ =90 grade.
3) =180 grade. 4) =270 grade.

27D16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 50 Hz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 15ms (milisecunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade.
3) =180 grade. 4@ =270 grade.

28E16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 1MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,5μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade.
3@ =180 grade.4) =270 grade.

29E16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 1MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,25μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2@ =90 grade.
3) =180 grade. 4) =270 grade.

30E16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 1MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,75μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade.
3) =180 grade. 4@ =270 grade.

31F16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 10MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,0125μs (micro secunde)?
1@ =45 grade. 2) =90 grade.
3) =180 grade. 4) =270 grade.

32F16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 10MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,025μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2@ =90 grade.
3) =180 grade. 4) =270 grade.

33F16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 10MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,05μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade.
3@ =180 grade. 4) =270 grade.

34F16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 10MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,075μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade.
3) =180 grade. 4@ =270 grade.

35F16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 10MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 25ns (nano secunde)?
1) =45 grade. 2@ =90 grade.
3) =180 grade. 4) =270 grade.

36A16 Ce se înţelege prin "coeficient de distorsiuni armonice" în cazul unui semnal sinusoidal?
1) Raportul între valoarea eficace a armonicelor pare şi cea a celor impare.
2) Raportul între valoarea eficace a armonicelor impare şi cea a celor pare.
3@ Raportul între valoarea eficace a armonicelor şi valoarea eficace a fundamentalei.
4) Raportul între valoarea eficace a armonicelor şi valoarea componentei de curent continuu.

7. SEMNALE NESINUSOIDALE

01A17/ Semnalul din figura alăturată este cunoscut în mod obişnuit ca:






1) Semnal dreptunghiular.
2) Semnal dinte de fierăstrău.
3@ Semnal triunghiular.
4) "Riplul" unui redresor.

02B17/ Cum se numeşte semnalul periodic ne sinusoidal la care timpul de creştere şi cel de revenire diferă foarte mult intre ele şi nu are palier?
1) Dreptunghiular. 2) trapezoidal
3) Triunghiular. 4@ Dinte de fierăstrău

03C17/ Cum sunt distribuite armonicele în spectrul unui semnal în dinte de fierăstrău alternat?
1) Numai armonicele multiplu de 4.
2) Numai armonicele pare.
3) Numai armonicele impare.
4@ Toate armonicele.

04C17J/ Un semnal dreptunghiular este încadrat între nivelele 0V şi +5V. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4.
2@ Predomină armonicele pare.
3) Predomină armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.

05C17J/ Un semnal dreptunghiular este încadrat între nivelele -5V şi +5V. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4.
2) Predomină armonicele pare.
3@ Predomină armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.

06C17J/ Un semnal dreptunghiular este încadrat între nivelele 0V şi -5V. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4.
2@ Predomină armonicele pare.
3) Predomină armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.

07C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternanţelor pozitive ale unui semnal sinusoidal la nivelul de 50% din valoarea de vârf. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4.
2@ Predomină armonicele pare.
3) Predomină armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.

08C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea simetrică a ambelor semialternanţe ale unui semnal sinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de vârf. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4.
2) Predomină armonicele pare.
3@ Predomină armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.

09C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternanţelor negative ale unui semnal sinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de vârf. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4.
2@ Predomină armonicele pare.
3) Predomină armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.

10B17/ Ce fel de semnale generează baza de timp a osciloscoapelor?
1) Dreptunghiular. 2) trapezoidal
3) Triunghiular. 4@ Dinte de fierăstrău

8. SEMNALE MODULATE

01A18/ Ce tip de modulaţie este prezentat în figura alăturată?








1@ În amplitudine. 2) În impulsuri.
3) În fază. 4) În frecvenţă.

02B18J/ Care este lărgimea de bandă a unui semnal modulat în amplitudine (A3E) dacă semnalul modulator are frecvenţa maximă de 4kHz?
1) 2kHz. 2) 4kHz.
3) 6kHz. 4@ kkHz.

03B18J/ Care este lărgimea de bandă a unui semnal modulat în amplitudine (A3E) dacă semnalul modulator are frecvenţa maximă de 3kHz?
1) 2kHz. 2) 4kHz.
3@ 6kHz. 4) 8kHz.

04B18J/ Care este lărgimea de bandă a unui semnal modulat în amplitudine (A3E) dacă semnalul modulator are frecvenţa maximă de 2kHz?
1) 2kHz. 2@ 4kHz.
3) 6kHz. 4) 8kHz.

05A18K/ Cum se numeşte procedura în care amplitudinea, faza, sau frecvenţa unui semnal sinusoidal de RF este modificată proporţional cu un semnal de audio frecvenţă?
1@ Modulaţie 2) Interferenţă.
3) Translare. 4) Şiftare.

06A18K/ Ce se înţelege prin "modulaţie?
1@ Procedura prin care parametrii unui semnal (purtător) sunt modificaţi pentru a transmite informatii.
2) Procedura prin care un semnal de audio frecvenţă este însumat cu unul de frecvenţă mai mare.
3) Procedura prin care un semnal de audio frecvenţă este însumat cu unul
care poartă o informaţie.
4) Procedura prin care este suprimată purtătoarea unui semnal complex DSB.

07B18/ Ce particularităţi ale semnalului F3E îl recomandă pentru traficul local în VHF/UHF?
1) Inteligibilitate bună la semnale slabe.
2@ Fidelitate audio şi raport semnal/zgomot bune dacă nivelul semnalului este rezonabil.
3) Nu este sensibil la schimbarea polarizării undelor din cauza reflexiilor de obstacole
4) O foarte bună stabilitate de frecvenţă a semnalului purtător.

08C18/ Cu ce alt tip de modulaţie se aseamănă modulaţia de fază?
1) Cu modulaţia de amplitudine.
2) Cu modulaţia cu bandă laterală unică.
3) Cu modulaţia încrucişată.
4@ Cu modulaţia de frecvenţă.

09C18/ Cu cine este proporţională deviaţia de frecvenţă a unui semnal F3E?
1) Numai cu frecvenţa semnalului audio modulator.
2) Cu amplitudinea şi cu frecvenţa semnalului audio modulator.
3) Direct proporţional cu amplitudinea şi invers proporţional cu frecvenţa semnalului audio modulator.
4@ Numai cu amplitudinea semnalului audio modulator.

10A18/ În ce tip de modulaţie anvelopa semnalului purtătoarei urmăreşte fidel amplitudinea semnalului modulator?
1) J3E 2) G3E
3@ A3E 4) G3E

11C18/ Care este avantajul principal al utilizării semnalului SSB în locul DSB?
1) Se simplifică echipamentul necesar la recepţie.
2) Se simplifică echipamentul necesar atât la emisie, cât şi la recepţie.
3@ Este fructificată mai bine puterea pe care o poate livra emiţătorul în regim linear.
4) Se poate obţine un procentaj de modulaţie mai ridicat fără o creştere notabilă a distorsiunilor.

12A18/ Care dintre următoarele emisiuni de amator ocupă banda cea mai îngustă?

1) Emisiuni MF cu bandă îngustă.
2) Emisiuni cu modulaţie de fază.
3) Emisiuni cu bandă laterală dublă.
4@ Emisiuni cu bandă laterală unică.

13A18/ Ce componentă a spectrului unei emisiuni A3E este situată în centrul acestuia?
1) Banda laterală inferioară.
2) Subpurtătoarea benzii laterate superioare.
3 Tonul pilot pentru refacerea semnalului.
4@ Purtătoarea neatenuată.

14C18/ Ce se înţelege prin "modulaţie unghiulară"?
1) Nu există acest tip de modulaţie.
2) Numai modulaţia de frecvenţă.
3@ Modulaţia de frecvenţă sau de fază.
4) Numai modulaţia de fază.

15E18/ De care din factorii care urmează este influenţat direct numărul de componente din spectrul unui semnal MF, dacă semnalul de modulaţie este pur sinusoidal?
1) Este constant şi egal cu 3.
2) Este constant şi egal cu 5.
3@ Depinde de indicele de modulaţie.
4) Depinde de frecvenţa de modulaţie.

16F18/ În ce condiţii din spectrul unui semnal cu modulaţie unghiulară cu semnal de modulaţie sinusoidal lipseşte componenta centrală, cea care există la semnalul ne modulat?
1) Totdeauna există această componentă căci este "putătoarea".
2) Numai la anumite rapoarte între frecvenţa purtătoare şi frecvenţa de modulaţie.
3@ Numai la anumite valori ale indicelui de modulaţie.
4) Niciodată nu există această componentă dacă semnalul este modulat.


9. PUTEREA ŞI ENERGIA

01B19J/ Ce curent consumă de la reţeaua de 220Vca un amplificator cu puterea utilă de 1100w şi cu un randament global de 50% ? (alegeţi valoarea cea mai apropiată de cea reală.
1) 6A 2) 8A
3@ 10A 4) 15A

02B19J/ Ce curent consumă de la reţeaua de 220Vca un amplificator cu puterea utilă de 110w şi cu un randament global de 50% ? (alegeţi valoarea cea mai apropiată de cea reală.
1) I=0,6A 2) I=0,8A
3@ I=1A 4) I=1,5A

03B19K/ Dintre unităţile de măsură Joule (J) şi Wattsecundă (Ws), care se poate folosi pentru exprimarea energiei electrice?
1) Numai "J". 2) Numai "Ws".
3) Nici una. 4@ Oricare dintre ele.

04B19K/ Exprimaţi în Ws (Wattsecunde) o energie de 10J (Joulle).
1) 0,47Ws. 2) 4,7Ws
3@ 10Ws 4) 47Ws

05B19K/ Exprimaţi în J (Joule) o energie de 10 Ws (Wattsecunde).
1) 4,7J. 2@ 10J.
3) 47J. 4) 470J.

06D19J/ Ce se înţelege prin adaptarea impedanţei de sarcină?
(alegeţi răspunsul cel mai complect!)
1) Aducerea la rezonanţă a perechei: sarcină-impedanţă internă generator.
2) Transformarea sarcinei astfel ca în comparaţie cu impedanţa internă a generatorului părţile reactive să fie egale.
3@ Transformarea într-o valoare egală cu complex-conjugata (imaginea) impedanţei generatorului.
4) Aducerea la rezonanţă a sarcinei.


II. COMPONENTE

1. REZISTORUL

01A21/ Care este funcţia principală a unui rezistor în montajele electronice?
1) Să stocheze sarcina electrică.
2) Să prevină câmpul magnetic.
3) Să adapteze o sarcină de impedanţă mică la un generator de impedanţă mare.
4@ Să limiteze curentul din circuit.

02A21J/ Ce este un "Ohm"?
1) Unitatea fundamentală pentru admitanţă.
2) Unitatea fundamentală pentru susceptanţă.
3) Unitatea fundamentală pentru conductanţă.
4@ Unitatea fundamentală pentru rezistenţă.

03A21J/ Care este unitatea fundamentală pentru măsurarea rezistenţei?
1) Amper. 2) Volt
3) Joule. 4@ Ohm.

04B21/ Ce influenţă are creşterea temperaturii ambiante aupra rezistenţei rezistoarelor?
1) Totdeauna creşte cu temperatura.
2@ Scade sau creşte în funcţie de coeficientul respectiv de tenperatură.
3) Totdeauna scade cu temperatura.
4) Totdeauna creşte cu temperatura la cele bobinate şi scade cu temperatura la cele chimice.

05C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea produc zgomot exclusiv termic (ne depinzând de curent)?
1) RVC. 2) RPC.
3@ RPM. 4) RVC şi RPC.

06C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea produc şi un zgomot suplimentar "de curent"?
1) RVC. 2) RPC.
3) RPM. 4@ RVC şi RPC.

07C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea au componenta capacitivă parazită mare?
1@ RVC. 2) RPC.
3) RPM. 4) RVC şi RPC.

08C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea beneficiază de o stabilitate în timp bună?
1) RVC. 2) RPC.
3@ RPM. 4) RVC şi RPC.

09C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea se pot fabrica cu toleranţa cea mai mică (chiar sub 1%)?
1) RVC. 2) RPC.
3@ RPM. 4) RVC şi RPC.

10C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea se pot fabrica atât cu coeficient de temperarură pozitiv cât şi negativ?
1) RVC. 2) RPC.
3) RPM. 4@ Toate trei.

11C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea sunt utilizate cu precădere pentru "montajul de suprafaţă"(SMD)?
1) RVC. 2) RPC.
3@ RPM. 4) Toate trei.


12C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea nu se fabrica de obicei la toleranţe mici?
1) RVC. 2) RPC.
3) RPM. 4@ RVC şi RPC.


13B21L/ Ce tip de potenţiometru este recomandabil pentru reglajul curentului?
1) Logaritmic. 2) Exponenţial.
3@ Liniar. 4) Invers logaritmic.

14B21L/ Ce tip de potenţiometru este recomandabil pentru reglajul tensiunii?

1@ Liniar. 2) Invers logaritmic.
3) Logaritmic. 4) Exponenţial.

15B21L/ Ce tip de potenţiometru este recomandabil pentru reglajul volumului în audiofrecvenţă?
1@ Logaritmic. 2) Exponenţial.
3) Liniar. 4) Invers logaritmic.

2. CONDENSATORUL

01D22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E şi cu rezistenţa internă Ri, se conectează permanent o sarcină formată din rezistenţa R in serie cu capacitatea ideală C. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacităţii?
1) Uc=E.Ri/R 2) Uc=E.Ri/(Ri+R)
3@ Uc=E 4) Uc=E.R/Ri

02C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=500V şi cu rezistenţa internă Ri=100Ω, se conectează permanent o sarcină formată din rezistenţa R=1KΩ in serie cu capacitatea ideală C=100μF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacităţii?
1) Uc=50V 2) Uc=100V
3) Uc=250V 4@ Uc=500V

03C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=100V şi cu rezistenţa internă Ri=1KΩ, se conectează permanent o sarcină formată din rezistenţa R=2KΩ in serie cu capacitatea ideală C=200μF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacităţii?
1) Uc=66V 2) Uc=33V
3) Uc=50V 4@ Uc=100V

04C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=250V şi cu rezistenţa internă Ri=4KΩ, se conectează permanent o sarcină formată din rezistenţa R=1KΩ in serie cu capacitatea ideală C=100μF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacităţii?
1) Uc=50V 2) Uc=100V
3) Uc=125V 4@ Uc=250V

[valentyn0_sat]

05A22K/ Ce componentă se oate folosi în circuit pentru stocarea energiei în câmp electrostatic?
1) Un transformator de curent.
2) Un transformator de tensiune.
3@ Un condensator.
4) Un inductor " de Leyda".

06A22K/ În ce unităţi se măsoară energia acumulată într-un condesator?
1) Coulomb. 2) Watt.
3) Volt. 4@ Joule

07A22L/ Ce este Faradul?
1) Unitatea fundamentală pentru măsurarea susceptanţei.
2) Unitatea fundamentală pentru măsurarea admitanţei.
3@ Unitatea fundamentală pentru măsurarea capacităţii condensatoarelor.
4) Unitatea fundamentală pentru măsurarea capacităţii acumulatoarelor.

08A22L/ Care este unitatea fundamentală pentru măsurarea capacităţii condensatoarelor?
1) Coulomb. 2) Joule.
3@ Farad. 4) Erg.


09C22M/ Un condensator electrolitic de 10000μF este încărcat la tensiunea sa nominală. Care este motivul principal pentru care nu este recomandabil să fie descărcat în regim de scurtcircuit (cu şurubelniţa de exemplu)?
1) Supratensiunea poate străpunge dielectricului.
2) Se supraîncăzeşte dielectricul.
3) Se pot deteriora bornele.
4@ Se pot deteriora contactele armăturilor cu bornele

10D22M/ Două condensatoare electrolitice de 10000μF cu pierderi mici, dar produse de fabricanţi diferiţi, sunt montate pe rând la ieşirea unui redresor. Dacă riplul (brumul) obţinut în cele două situaţii este foarte diferit, care poate fi cauza cea mai probabilă?
1)@ Rezistenţele de contact între armături şi borne sunt diferite.
2) Cantitatea de lichid conţinută de condensatoare este diferită
3) Tensiunile de străpungere sunt diferite.
4) Situaţia nu este posibilă în practică.

11D22/ Unele modele de condensatoarele cu armăturile rulate (cu hârtie, stiroflex, mylar, etc) au un marcaj la borna conectată cu armătura exterioară. Cum se recomandă a fi folosit acest marcaj?
1) Borna marcată va fi conectată (dacă se poate) la potenţial pozitiv.
2@ Borna marcată va fi conectată (dacă se poate) la potenţialul masei.
3) Borna marcată va fi conectată (dacă se poate) la potenţial negativ.
4) Borna marcată va fi conectată (dacă se poate) la un "punct cald" al montajului.

12B22/ Două condensatoare electrolitice de acelaşi tip şi cu aceiaşi capacitate sunt legate în serie pentru a forma o baterie cu tensiunea de lucru mai mare. Dacă ansamblul este conectat la o sursă de curent continuu,în ce relaţie se vor găsi tensiunile la bornele condensatoarelor?
1) Cele două tensiuni vor fi totdeauna egale.
2@ Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi mai mici.
3) Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi mai mari.
4) Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului conectat spre borna pozitivă a sursei.

3. BOBINA

01B23/ Ce modificări suferă inductanţa L a unei bobine cilindrice fără miez, atunci când i se montează un ecran din aluminiu?
1) Dacă distanţa ecran-bobină este sub cea critică L creşte, iar în caz contrar scade.
2) Dacă distanţa ecran-bobină este sub cea critică L creşte.
3) Totdeauna inductanţa creşte.
4@ Totdeauna inductanţa scade.

02B23J/ Inductanţa unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizată pe un tor de ferită ideal folosind w=10spire. Dacă se foloseşte acelaşi condensator şi acelaşi miez, ce număr de spire este necesar pentru a obţine acordul pe 14MHz?
1@ w=5spire. 2) w=0,7x10=7spire
3) w=20spire 4) w=10x1,4=14spire